Traduceri aminte

Robert Desnos Cei patru fără gât Erau decapitați tuspatru,-ncât Aveau, pe umeri, doar un ciot de gât: Li se spunea cei patru fără gât. Când beau și ei, la birt sau cafenea, O sticlă de orice, li se punea Și câte-o pâlnie...

805 vizualizări
Supliment cultural

Max Jacob (Paradisul abstract)

Fiind soarele sub arbori, nu era pic de umbră. Fiind arborii desăvârșiţi, nu aveau frunze; iar animalele, fără cusur și ele, nu aveau păr, nici gheare. Acolo am văzut și‑am auzit. Văzut‑am inși a căror măreţie era candoarea însăși, ast­fel încât...

1094 vizualizări

Paul Fort (Broasca albastră)

I. Întrebare către bunul pădurar Vrem să știm, dom’ pădurar, după ce, la dumneavoastră, se cunoaște soiul rar de brotac cu piele‑albastră? După faptul că e verde celălalt? sau că se pierde printre nuferi, făcând ţuști!, fi’ndu‑i teamă...

1021 vizualizări
Supliment cultural

Angelus Silesius – Distihuri

Prietene, ia seama: nu tot ce-i alb e alb! Ce nù arde-n uleiul iubirii-i licăr calp. * Pământu-i casa pietrei, a păsării-i văzduhul. În apă-s pești; în mâna Celui de Sus mi-e duhul. * Eu nu știu cine sunt, eu nu-s ceea ce-ncerc să...

800 vizualizări

Robert Desnos CANTAFABULE

FURNICA O furnică lungă de un metru Cu, pe cap, un capișon de fetru, Una ca asta nu există! Nu! O furnică legănând în braţe Patru pinguini și zece raţe, Una ca asta nu există! Nu! O furnică javanezofonă, Nici în francă nefiind afonă, Una ca asta nu...

559 vizualizări

Mircea Ivănescu în lectura poeților

În legătură cu Mircea Ivănescu, mi-am adus brusc aminte ieri, la deșteptare, ce spune Borges despre a scrie vs a citi: „A citi este o activitate ulterioară aceleia de a scrie: mai resemnată, mai politicoasă, mai intelectuală”. Cred...

1063 vizualizări

Traduceri aminte

Funambulii Georg Heym   Pe‑ntinse frânghii umblă ca pe sol, Dar a cădere pasul, când și când, Le șovăie; ci, peste toţi, jucând Sunt lungile lor mâini ce‑ntârzie‑n gol. Sub ei, sodom de capete urcând Din...

798 vizualizări

PROEME

Stridia De dimensiunile unui galet intermediar, e de un aspect mai zgrunţuros, de o culoare mai puţin egală. E o cămară îndărătnic încuiată. Cu toate astea, poate fi deschisă: o ţii atunci într-un căluş de cîrpă, slujindu-te de un cuţit (nu...

813 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral