Cateheză

Un text despre Cezar Ivănescu cere, parcă din oficiu, o explicare a demonetizării rapide a numelui autorului. În multe cazuri, explicația poate fi privită astfel: numele lui nu a circulat printre autorii revendicați ca fiind centre ale unui sistem de referințe permutabile....

161 vizualizări

Real Holistics

„Nu atât mutarea interesului dinspre câmpul cultural francez spre cel american mi se pare esențială, cât profesionalizarea accentuată a scrisului”, nota Andrei Bodiu în introducerea monografiei sale despre Mircea Cărtărescu, referindu-se la...

849 vizualizări
Supliment cultural
Înainte să-și încheie al doilea mandat, Barack Obama a ordonat expulzarea din Statele Unite a peste treizeci de suspected...
Pe simezele Galeriei „Dana” am asistat la un dialog artistic: Alexandra Floarea, cu expoziția Soul Texture,...
Nu m-am considerat niciodată o persoană cu „vână” politică. La fel de bine, nu pot pretinde că am o decentă...
Întrebare: de ce-aș încerca, așa cum propune recent lansata colecție de articole Peisaj...
E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral