„Tu quoque”

Într-un banc celebru (pe plan mondial) din timpul Războiului Rece, un ascultător american adresa următoarea întrebare la Radio Erevan: „De ce nu respectați drepturile omului?”. Răspunsul era: „Iar voi linșați negri!” Bancul are nenumărate...

191 vizualizări

​Influența Rusiei asupra lumii

Înainte să-și încheie al doilea mandat, Barack Obama a ordonat expulzarea din Statele Unite a peste treizeci de suspected Russian intelligence operatives și a impus sancțiuni împotriva a două servicii secrete rusești, GRU și FSB. Peste două săptămâni,...

194 vizualizări
Supliment cultural

Lupta dintre populistofobi și filopopuliști

De la confruntarea electorală dintre JFK și Richard Nixon încoace, democrațiile consolidate ale lumii au intrat în faza populistă. Mai precis, în faza modernă a populismului. După ele, celelalte democrații, în tranziție veșnică sau finalizată, în...

372 vizualizări

Puterea protestului în democrații

2017 va rămâne în istorie pentru marile proteste din anumite țări. Au fost proteste de natură diferită. În Mexic, au fost legate de creșterea prețului la combustibil și s-au soldat cu violențe (morți, jafuri). Însă cele mai spectaculoase proteste...

397 vizualizări
Supliment cultural

5 000 de prieteni pe Facebook

Ultimul sfert de secol este perioada în care s-au petrecut cele mai profunde schimbări identitare din istorie. Sunt mai multe dovezi. Aici mă refer doar la una, care este, de fapt, multidimensională: tehnologia. Indivizii și comunităţile se redefinesc identitar prin felul...

627 vizualizări

Premiile Nobel înainte și după Bob Dylan

Reacțiile internaționale față de acordarea în 2016 a Premiului Nobel pentru Literatură lui Bob Dylan ne ajută să înțelegem starea morală și intelectuală a diferitelor națiuni. Comunitățile se deosebesc radical între ele prin felul în care acționează...

664 vizualizări

Plagiatul ca maladie socială

Scandalul plagiatelor la vârf este una dintre explicațiile pentru care multe merg prost în România: poziții-cheie ale puterii sunt ocupate de antimeritocrație. Există primari, deputați, senatori, miniștri, premieri, președinți de țară care nu sunt nici...

546 vizualizări

Marea Britanie – a doua supraputere în sport

Ilie Năstase și Ion Țiriac au criticat în această vară toate guvernele postcomuniste (inclusiv cel condus de Cioloș), pentru că au îngropat sportul românesc. Exemplele și argumentele lor sunt incontestabile. Cei doi au insistat asupra faptului că degradarea...

561 vizualizări

Cel de-al treilea reflux al democratizării

Teoria lui Samuel Huntington privind cel de-al treilea val al democratizării descria faptul că valurile precedente – de fapt, fluxurile – erau urmate de refluxuri. Explicațiile sale au fost date în The Third Wave. Democratization in the Late Twentieth Century,...

824 vizualizări

Despre Brexit, dincolo de clișee

Declarația unui român emigrat în Marea Britanie după Brexit, „îmi este rușine de țara în care m-am stabilit!”, arată că democrația este neînțeleasă. Dincolo de parvenitism și nivelul de inteligență, o asemenea declarație din partea...

480 vizualizări

Toată lumea ține cu Leicester

În Marea Britanie, fotbalul este o instituție. Și o forță civilizatoare. Indiferent de ligă, în jurul echipelor locale s-au format trainice legături comunitare. De aceea, toată lumea s-a mirat că sondajele de opinie din ultimele luni semnalau o mutație partizanală:...

684 vizualizări

Centrul lumii s-a mutat în Asia-Pacific

Hărțile din ultimele două secole sunt eurocentrice, tributare vechii viziuni care punea Europa în centrul lumii. Aceasta chiar a fost centrul lumii, din moment ce aici au fost declanșate Primul și al Doilea Război Mondial. După prăbușirea regimurilor comuniste de tip...

644 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral