​Ion Rațiu și pedagogia moderației

În 1990, când România fesenistă se pregătea de alegerile ce urmau să consacre hegemonia elitei ivite din materia comunismului ceaușist, Ion Rațiu întruchipa, alături de Corneliu Coposu, tot ceea ce statul și societatea fanatizată detestau organic. În...

650 vizualizări

Regina Ana și modestia demnității

Nimic mai ipocrit și mai dezgustător decât lacrimile de circumstanță ale multora dintre contemporanii noștri, în zilele care au urmat morții Reginei Ana. Pentru atâția dintre cei care au persecutat și au umilit regalitatea în anii de după 1989, a fost...

681 vizualizări
Supliment cultural

1866 sau virtuțile compromisului

Constituția de la 1866 este singura dintre legile noastre fundamentale ivite din compromis. Dezbaterile Adunării Constituante transcriu această căutare pasionată a căii de mijloc, identificând drumul care va permite reconcilierea unor puncte de vedere aparent imposibil...

3156 vizualizări

Restaurația PSD

Dezbaterea pe marginea administraţiei locale şi a modului în care vor fi aleşi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene ilustrează, de o manieră dramatică, impasul în care se află  democraţia autohtonă. După entuziasmul  zilei de 16 noiembrie...

774 vizualizări
Supliment cultural

Pentru libertate şi statul de drept

România nu are luxul dezbaterilor doctrinare. Se preferă, în locul argumentelor, invectiva. Există o capacitate remarcabilă de a acoperi cu noroi și de a compromite ideile în jurul cărora se pot coagula proiectele politice. De aici, sentimentul inutilităţii...

778 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral