Presa timpului

Despre a rămâne în România. Sau despre a construi când totul e de construit Au circulat în vremea din urmă două texte ale unor oameni inteligenți, Dragoș Paul Aligică și Daniel Funeriu, în care eram îndemnați să plecăm din țară...

195 vizualizări

„Peisaj după isterie”. Despre reinventarea centrului

1. Peisaj după isterie este un obiect literar ciudat: pe de o parte, cu toate că e compus din articole ramasate din publicistica socială și politică a lui Mircea Cărtărescu din ultimul deceniu, nu arată câtuși de puțin ca un document al unei actualități deja istoricizate....

3855 vizualizări
Supliment cultural

Luna martie în mici cronici #rezist

1 martie   Îmi plac mitingurile spontane ale PSD. Nouă, tăticul Soros, patronul desemnat al tuturor protestatarilor din estul Europei, nu ne-a dat pancarte scrise cu aceleași fonturi & scoase la aceeași imprimantă. Parcă văd că diseară o să ieșim...

151 vizualizări
Supliment cultural

„Upgrade” România!

I. Vă aduceți aminte cum un prim-ministru & un președinte de partid (șeful prim-ministrului) făceau, acum vreo săptămână, o conferință de presă în care repetau – duri, inflexibili, bărbați de stat de tablă galvanizată – că nu retrag nici...

509 vizualizări

Poeme

O Cola la Kranevo   Dobre vecer, „meștere al fulgului de zăpadă”, și al fulgilor de sare de pe pielea arămie a adolescentelor bulgăroaice de la Kranevo, și al fulgilor de sare din saramura bulgărească, și al tuturor fractalilor, bulgărești sau...

510 vizualizări

Un critic care justifică o întreagă literatură

Cei doi favoriți personali din critica română de după al Doilea Război Mondial sunt Matei Călinescu și Lucian Raicu. Sunt singurii pe care-i citesc și recitesc cu maximă plăcere în aproape tot ce au scris. Zic aproape tot pentru că a doua carte a lui Matei Călinescu,...

489 vizualizări

Un exercițiu de arheologie a viitorului

Dacia literară, nr. 2 (141), vara 2016 Am comentat entuziast, la vremea ei (adică atunci când a apărut numărul anterior, de primăvară, al Daciei literare), prima parte a anchetei excelente realizate de Cristina Hermeziu și Monica Salvan sub genericul Cartea migrațiilor....

766 vizualizări

Plagiate, fotbal, iconițe

Cristian Câmpeanu, „Campania lui Mircea Dumitru. Anatomia unei ticăloșii”, 22, 7 iulie 2016 E excelentă punerea la punct pe care Cristian Câmpeanu o operează în revista 22 în privința „cazului” Mircea Dumitru: o campanie pornită...

837 vizualizări

Subconștientul domnului Manolescu

Nicolae Manolescu, „Ce i se poate reproșa fostului ministru al Culturii”, România literară, 20/2016 Vlad Alexandrescu, „Cui i-e frică de ministrul Culturii (I)”, platforma Art7.fm, http://www.art7.fm/cui-i-e-frica-de-ministrul-culturii-i, 19 mai...

1352 vizualizări

Neputința de a nu iubi

Un tată ține un epistolar cu fiul lui inexistent, plecat întâi în Groenlanda, angajat acolo la o firmă care produce vodcă din ghețari, ajuns după aceea în Islanda, unde se căsătorește cu vicecampioana națională la bridge (căreia-i devine un soi...

628 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral