Când demonii vorbesc prin îngeri

Despre ereditatea talentului literar nu s-a scris încă nimic. Poate tocmai pentru că nu s-au înregistrat încă foarte multe cazuri ale acestei „erori genetice”. La o privire fugitivă în istoria literaturii universale, ne oprim instantaneu la...

495 vizualizări
Supliment cultural

Profetul celor interziși

Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, Humanitas, București, 2016   Matei Călinescu (1934-2009) face parte din acea categorie de oameni de cultură români ai secolului trecut ce au devenit mai cunoscuți în afara granițelor țării decât...

1573 vizualizări
Supliment cultural

Iubirea… pe românește

111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura română, Antologie de Marius Chivu și Radu Vancu, Editura Nemira, București, 2016 În luna februarie a anului curent, a apărut la editura Nemira antologia 111 cele mai frumoase poezii de dragoste din literatura...

1069 vizualizări
Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral