Alina Pavelescu: „Martha Bibescu avea capacitatea atât de rară de a-și învălui interlocutorii în țesătura sofisticată a personalității sale, ca într-o vrajă”

Alina Pavelescu este istoric și scriitoare, director adjunct al Arhivelor Naționale ale României și doctor în științe politice cu o teză susținută la Institut d’Etudes Politiques din Paris. A publicat numeroase studii și ediții de documente referitoare...

4155 vizualizări
Supliment cultural

Scrisori către putere

Originalitatea demersului Mioarei Anton, atunci când ne referim la recenta sa lucrare „Ceaușescu și poporul”. Scrisori către „iubitul conducător” (1965-1989) (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016), prefațată de politologul Vladimir...

1015 vizualizări
Supliment cultural

Filip-Lucian Iorga: „Adevăratele virtuți ale genealogiilor ies la iveală prin integrarea lor în cadrul mai larg al istoriei evenimențiale, al istoriei mentalităților”

Filip-Lucian Iorga este istoric și scriitor, autorul unor volume precum Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu (2005, 2007, 2012), Strămoși pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (2013),...

4118 vizualizări

Aristocrați din Belle Epoque

Cele patru personaje ale volumului Aristocrați români în lumea lui Proust (Editura Humanitas, 2016), semnat de Mihai Dim. Sturdza – Anton Bibescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles și Elena Bibescu –, sunt descendenți ai lui Vodă Brâncoveanu (doi dintre...

2392 vizualizări

Codruț Constantinescu: „Gulagul a fost un malaxor de vieți umane, iar numărul celor care au suferit acolo este impresionant și similar cu cel provocat de nazism”

Codruț Constantinescu este istoric, scriitor și publicist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București (2000), a urmat cursurile The International People’s College din Helsingør, Danemarca (2000) și este absolvent al unui masterat în cadrul...

2688 vizualizări

Bucureștiul literar

Andreea Răsuceanu, Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului, Editura Humanitas, 2016   Primul gest pe care am simțit că trebuie să îl fac atunci când am cunoscut-o pe Andreea Răsuceanu a fost să o rog să mă plimbe pe Mântuleasa...

634 vizualizări

Bucureștiul literar

Primul gest pe care am simțit că trebuie să îl fac atunci când am cunoscut-o pe Andreea Răsuceanu a fost să o rog să mă plimbe pe Mântuleasa și să îmi povestească despre zonă, despre stradă, despre București, despre un altfel de București. Mai...

2719 vizualizări

M-aș întoarce la 1900

M-aș întoarce în acel secol – mai bine spus, în acel timp din la Belle Époque – când lucrurile păreau că se aștern după alte principii, iar așteptările, nerăbdările, entuziasmul progresului și respectul căpătau valențe aparte....

3523 vizualizări

Nu putem evada din istoria noastră

Îmi asum fiecare cuvânt atunci când afirm că Adrian Cioroianu este autorul unuia dintre cele mai originale tipuri de discurs istoric postdecembrist. Dovadă stau atât impecabila construcție a frazei, niciodată rigidă sau crispată, cât și excelența...

5578 vizualizări

Trei sute de ceaușești liliputani

Unul detestă orice formă de extremism și nu-i face plăcere să vorbească despre sine, celălalt detestă gândirea unică, iubește eclectismul și preferă muzica clasică, pe Vermeer și Hannah Arendt. Pe amândoi îi apropie însă ideea de libertate, unul...

2023 vizualizări

A doua carte de la Vama Veche

Cristian Pepino, A doua carte de la Vama Veche, Editura Humanitas, București, 2016   Iată că al doilea volum al cărţii cu miros de mare al lui Cristian Pepino nu s-a lăsat așteptat foarte mult, ba chiar îl continuă pe cel precedent, purtându-ne –...

2596 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral