Pâine amară?

O postare de pe internet ne-a evocat posibilitatea asocierii celor două cuvinte din titlu ca pretext pentru reluarea istoriei unei sintagme de istoric cultural autohton; este vorba despre o listă a „firmelor din orașul Amara” specializate, printre altele, în „fabricarea...

667 vizualizări

Subversive

În Dicționarul limbii române al Academiei (2010), unul dintre enunțurile prin care se ilustrează utilizarea termenului eufemism este dintr-un discurs al lui Titu Maiorescu, în care acesta atrăgea atenția asupra manipulării prin folosirea… piezișă a...

771 vizualizări
Supliment cultural

Boii și carul

Urmărind problema „universaliilor frazeologice”, o postare recentă de pe internet ne provoacă revenirea la discuția despre una dintre expresiile figurate românești prin care este exprimată metaforic anomalia. La bază se află reprezentări din mediul ocupațiilor...

877 vizualizări

Ţesături (2)

În prima parte a acestui articol ne-am referit la fronda informaticienilor în ceea ce privește folosirea – mai mult decât riscată, după aceștia – a termenului text, o lecție izvorâtă, de fapt, din puseuri de conștiință ale unor semioticieni...

1027 vizualizări
Supliment cultural

Țesături (1)

O lucrare tipărită recent la Chișinău de Editura Arc ne prevenea asupra slăbiciunii de a mai folosi comod termenul text, pe care (supra)specialiștii în comunicare s-ar părea că și-l reprezintă doar ca pe un fragment dintr-un fel de găoace, desemnând vag o înșiruire...

1050 vizualizări

Revenirea exploatației

O istorie pilduitoare privind presiunea pragmaticului asupra sorții cuvintelor în discursul public ne-o oferă termenii românești (a) exploata și exploatație, ce constituie nucleul unei „familii” apărute în secolul al XIX-lea, pornind de la împrumuturile...

760 vizualizări

Un catalizator: „haideți!”

Cândva, observam că interjecția haideți! cotropise discursul profesioniștilor televiziunilor, având funcția de relansare a temei: pentru a-și face jocul, moderatorul emisiunii simțea nevoia să-l întrerupă pe invitat, un (mai mult sau mai puțin) important...

921 vizualizări

Gazetarul: registre stilistice

Fără nici o umbră a intenției de a aduce atingere marii exegeze de poetică eminesciană, considerăm că înțelegerea ansamblului potențelor lingvistice ale scriitorului este neîntreagă în lipsa cunoașterii scrisului din universul publicisticii sale. Nu numai...

1589 vizualizări

Soarta mocanului

O sugestie de răspuns la întrebarea care mai este statutul cuvântului mocan în limba română contemporană poți găsi după accesarea acestuia pe internet. Prima poziție peste care am dat, pornind de la o provocare de sociolingvistică, a fost o trimitere...

933 vizualizări

Răsucirea metaforei (2)

După ce secolul al XIX-lea, sub semnul metaforei animiste, a impus comparației uzuale figurate raportarea la trăsături ale viețuitoarelor, în special ale omului, pentru a caracteriza non-animatele (vezi, numai din zona lingvisticii, familie de limbi și limbi surori, viața...

809 vizualizări

Răsucirea metaforei (1)

Pentru observațiile de față, privind o adevărată înnoire de viziune, în atribuirea unor sensuri figurate cuvintelor tehnice moderne, cu aplicație la om, din problematica complexă a procesului metaforizării și a metaforei, ne oprim doar la câteva aspecte...

1052 vizualizări

Care Palade?

Cu precauția de a nu cădea, totuși, în patetic, rândurile ce urmează se vor un apel la conștiința civică, revenind asupra confuziei ce lovește numele unei străzi din Iași. Ne referim la o substituire explicabilă, în cel mai scuzabil caz, prin confuzie,...

1081 vizualizări

Casație?

După publicarea articolului intitulat „Academii” (în numărul anterior din Timpul), unii cititori mi-au pus întrebări cu privire la mentalul reflectat de folosirea termenului academie în nume de firme. În unele situații, practica reprezintă...

845 vizualizări

Academii

Dacă v-a atras atenția frecvența apariției, în discursul public actual și în cele mai neașteptate combinații textuale, a termenului academie, puteți fi tentați să credeți că valul unui anumit libertinaj lingvistic ce însoțește recenta libertate de exprimare...

1068 vizualizări

Prin și pentru viitor

Este un merit deosebit al unor televiziuni ori al unor periodice de a difuza informații și comentarii de confruntare a publicului cu normele vorbirii/scrierii în „limba exemplară”, cum numea marele lingvist Eugeniu Coșeriu limba literară. Nu ne-am propus, firește,...

993 vizualizări

Grantul şi Podul Grant

Trăim şi sub semnul unor cuvinte-cheie ale finanţării, dintre care termenul grant ocupă un loc important în discursul public şi în cel personal-familiar, substitut, pe un anumit plan, al cuvântului bursă (originar, „pungă cu bani”, oferită ca...

1076 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral