2000-2016. O recapitulare (II)

Mult, obositor și contraproductiv de mult s-a vorbit în deceniul trecut despre noua „generație”, care ar fi trecut la asaltul redutelor apărate de 80-iștii ajunși la maturitate, dar și de câțiva dintre scriitorii cel mai bine situați ai anilor ’60-’70....

1190 vizualizări
Supliment cultural

Gödel. Escher. Bach. Mureșan

Ambiția de a înțelege poezia este, în sine, destul de didactică și, prin aceasta, inadecvată. E o evidență pe care, acceptând-o, nu mă grăbesc s-o condamn. În fond, ea jalonează întreaga istorie a literaturii și, îndărătnică fiind,...

283 vizualizări

Der liebe Gott steckt im Detail

Oricâte aprecieri ar fi primit la debut, în 1979 (iar dosarul de receptare atestă aceste aprecieri), Emil Hurezeanu pare să fi rămas undeva în spațiul intermediar, neprecizat, al propriei generații poetice. Când s-a reapropiat de uneltele sale, după Revoluție...

646 vizualizări
Supliment cultural

Nu putem evada din istoria noastră

Îmi asum fiecare cuvânt atunci când afirm că Adrian Cioroianu este autorul unuia dintre cele mai originale tipuri de discurs istoric postdecembrist. Dovadă stau atât impecabila construcție a frazei, niciodată rigidă sau crispată, cât și excelența...

5414 vizualizări

2000-2016. O recapitulare

Nu cred că le-a scăpat celor care urmăresc fenomenul poetic actual și tendințele exprimate în ultimii ani în cărțile celor mai buni debutanți o schimbare tot mai vizibilă în raport cu discursurile dominante cam dintre 2000 și 2010. Deplasarea accentelor,...

1707 vizualizări

Nu venim din latină?

În volumul Nu venim din latină (ediție revizuită și adăugită, traducere de Mihaela Alda, Editura Geto Dacii, București, 2016, 229 p.), Carme Jiménez Huertas își propune un studiu de caz care să repună în discuție teza caracterului latin al limbilor...

578 vizualizări

Trei sute de ceaușești liliputani

Unul detestă orice formă de extremism și nu-i face plăcere să vorbească despre sine, celălalt detestă gândirea unică, iubește eclectismul și preferă muzica clasică, pe Vermeer și Hannah Arendt. Pe amândoi îi apropie însă ideea de libertate, unul...

1867 vizualizări

O ușă deschisă

E adevărat, cel puțin până la proba contrarie, că Antoaneta Ralian nu a ținut un jurnal. Păcat, aș zice, pentru că ar fi fost unul colosal pentru iubitorii de literatură, în special pentru cei îndrăgostiți de traducerile din limba engleză. Cine știe...

389 vizualizări

Ipoteze și certitudini

Într-un excepțional studiu dedicat poeziei lui Mircea Ivănescu, Mihai Iovănel aduce în discuție, modelând teoretic investigația, următoarea anecdotă: „Doi bărbați călătoresc cu trenul. Unul întreabă: «Ce este în pachetul din raftul...

631 vizualizări

Strigăt de orfelin

Când își povestește trecutul, fie că apelează la versuri, fie că se încumetă, ca acum, să treacă la roman, Nicolae Avram (Mamé, Editura Polirom, 2016) e ca unul care a scris o „prostie” cu creionul, iar acum se căznește să o șteargă...

1188 vizualizări
Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral