Balonul captiv și voinţa de tinereţe

În 2014 am avut parte de o simetrie Witold Gombrowicz: dat fiind că Jurnalul său m-a bântuit de la începutul anului și am revenit constant la această extrem de tonică licoare amară, sfârșitul toamnei m-a surprins cu primul său roman, Ferdydurke, scris...

880 vizualizări

Caragiale reloaded

Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun dacă a rămas Caragiale contemporanul nostru. Un raționament facil? Până la urmă, toți suntem înconjurați de toți ceilalți, iar în această scurtă (dar, ca de fiecare dată, intensă) perioadă, ne vom...

873 vizualizări
Supliment cultural

Ochiul și urechea

Nu știu cu certitudine dacă, la ora actuală, în ceea ce privește reactivitatea publicului, critica (mai) este considerată „cenușăreasa” literaturii, dar pot fi sigur de mefiența cititorului (fie el cât de versat) pus în fața unei lucrări închinate...

914 vizualizări
Supliment cultural

Mici schimbări de atitudine (1)

La 24 de ani de la închiderea cenaclului „Universitas”, condus de Mircea Martin, nucleul mișcării poetice 90-iste (Cristian Popescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Mihail Gălățanu, Lucian Vasilescu) a ajuns – cu excepția lui Cristian Popescu, dispărut...

864 vizualizări

Cât costă poezia?

În 1971, printre inițiativele lui Ceaușescu în cadrul propunerilor ce mai târziu aveau să fie recunoscute ca Tezele din iulie, se numărau o „intensificare a educației politico-ideologice în școli și universități” și o „expansiune...

773 vizualizări

Adaptarea la realitate

Am ajuns să cred că despre experiența unei dictaturi nu poți vorbi cu adevărat decât plasând-o sub semnul grotescului, al figuralului. Și, tot astfel, să cred că doar confesiunea lirică pare să depășească în autenticitate filele unei cărți de istorie,...

736 vizualizări

Despre comunicare, iubire şi poezie

Lectura poeziilor publicate de Rodica Dragomir îmi aduce în minte afirmaţia lui Aurel Codoban că în lumea postmodernă „comunicarea construiește realitatea”. O asemenea afirmaţie ar putea părea destul de tehnică dacă am face abstracţie de faptul...

1463 vizualizări

Povestiri bune, marketing mincinos

Miros de roșcată amară și alte povestiri scandaloase, colecţia de proză scurtă a lui Dan Alexe, e un produs de marketing care dezamăgește. Povestirile sunt însă reușite. De unde, atunci, această dezamăgire? Dezamăgirea vine din faptul că ambalajul acestui produs...

2129 vizualizări

Atenţie! Începe telenovela...

O telenovelă socialistă este mai curând o carte a maturizării decât naraţiunea vieţii din ultimele decenii ale regimului ceaușist, deși este scrisă sub forma autobiografiei fictive. Dramele reale se îmbină cu meschinăria traiului la bloc, dar există și...

704 vizualizări

Klein se întoarce

Cititorii îndârjiţi (sau „experimentaţi”, conform nomenclatorului actual) de literatură știu că un poet nu trebuie crezut niciodată când afirmă, oricât de convins ar părea, că nu va mai scrie – sau cel puţin că nu va mai publica...

830 vizualizări

Viaţă pentru imaginaţie

Există multe păreri care susţin că memorialistica nu ar reprezenta decât un spaţiu aflat la limita cu ficţiunea, întrucât tinde să se concretizeze într-o suită de versiuni subiective, câteodată incompatibile, ale aceluiași adevăr. Încă...

721 vizualizări
Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral