Iulia Sala, despre fluturi şi alte semne

Apărut la Editura Brumar din Timișoara (2013), în bune condiţii grafice, volumul Din dragoste pentru poștaș al Iuliei Sala e unul neobișnuit, fiindcă nu se lasă încadrat tematic și stilistic în vreuna dintre direcţiile manifeste astăzi. Nu găsim aici...

994 vizualizări

Urs de Aur pe „gheaţă subţire”

Marele premiu al Berlinalei a fost o surpriză. Nimeni nu se aștepta ca un film poliţist chinez să obţină nu numai Ursul de Aur, ci și un Urs de Argint pentru cel mai bun rol masculin, interpretat de actorul Liao Fan. Filmul regizorului chinez Yinan Diao, Bai Ri Yan Huo (Cărbune...

923 vizualizări
Supliment cultural

Dinspre partea literară a vieţii

A spune că viaţa și literatura se suprapun echivalează astăzi aproape cu un truism. Până la urmă, unde se află punctul nodal în care se întretaie cele două și unde anume se despart? Cartea Simonei Sora Seinfeld și sora lui Nabokov pare să se afle în...

959 vizualizări
Supliment cultural

Arhitectura über alles

Arhitectura ţine întotdea­una de putere, o legitimează în faţa cetăţenilor, demonstrează forţă și arată că aplicarea propriei voinţe este suficientă pentru a remodela lumea. Iar cu cât scara obiectelor este mai mare, cu atât deţinătorii puterii...

841 vizualizări

Bacon despre progresul cunoaşterii

Lucrarea lui Francis Bacon Cele două cărţi despre excelenţa și progresul cunoașterii a apărut în traducere românească la Editura Humanitas (2012). Traducătorii, Dana Jalobeanu și Grigore Vida, au utilizat nu numai cea mai nouă ediţie critică a textelor baconiene,...

996 vizualizări

Despre ambiguitate şi toleranţă

Dramaturgul Mihai Ignat a publi­cat în volumul Patru piese într‑un act (Editura Tracus Arte, 2012) două piese de teatru, Nu de gât și Mai cald decât ieri, corelative, reunite într‑un spectacol‑coupé, cu o pauză de zece minute între...

1060 vizualizări

Adam şi Eva

Eve și Adam, adamiţii sangvinari, insolitaţi, alungaţi dintr‑un imemorial paradis, sunt personajele cu care Jim Jarmusch forjează o para­doxal apocrifă versiune new age a mitu­lui biblic. Cei doi vampiri întruchipaţi de o Tilda Swinton spectrală, aproape extatică,...

902 vizualizări

Agenţia, un debut reuşit

Agenţia (Cartea Româ­nească, 2013) e romanul de debut al unui tânăr bistriţean, Cristian Ardelean, absolvent de Drept, care și‑a încercat puterile și în literatură. În sensul bun al cuvântului, romanul e o lectură ușoară. Ritmul...

946 vizualizări

Pulover în cătuşe

Destin încarcerat. Metamorfozele singurătăţii este un roman apărut într‑un prim volum la Editura Adenium în 2013. După ce a publicat mai multe volume pentru copii, reunite într‑o serie apărută la aceeași editură sub titlul O inimă de Broscuţă,...

854 vizualizări

Artizanul şi inginerul

Critica de export originează în nevoia de a delimita un câmp terminologic universal, supra­lingvistic, în sensul de limbaj știinţific în stare să depășească orice constrân­gere de ordin semantic impusă de contextele limbilor mondiale....

814 vizualizări

Polizorul critic

Pornind de la relevanţa literaturii și criticii românești în contextul galopant mondial, Andrei Terian și‑a propus să adune între coperţile unui singur volum o serie de cincisprezece studii critice orientate mai mult sau mai puţin evident înspre transgresarea...

856 vizualizări

România văzută din Norvegia

România și Norvegia sînt doi termeni pe care nu-i găsești prea des în aceeași frază. Există însă, între cele două ţări, conexiuni istorice puţin cunoscute, dar absolut surprinzătoare. În 1907, de pildă, laureatul Nobel pentru literatură...

1296 vizualizări

Sunt o casă comunistă

În vreme ce în Vestul spre care tindem există o veritabilă cultură a patrimoniului secolului XX, cu programe de master specializate pe protejare, conservare și restaurare, iar clădiri construite după anii ’90, precum Maison à Bordeaux a arhitectului...

958 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral