Aristocrați din Belle Epoque

Cele patru personaje ale volumului Aristocrați români în lumea lui Proust (Editura Humanitas, 2016), semnat de Mihai Dim. Sturdza – Anton Bibescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles și Elena Bibescu –, sunt descendenți ai lui Vodă Brâncoveanu (doi dintre...

2392 vizualizări

Când demonii vorbesc prin îngeri

Despre ereditatea talentului literar nu s-a scris încă nimic. Poate tocmai pentru că nu s-au înregistrat încă foarte multe cazuri ale acestei „erori genetice”. La o privire fugitivă în istoria literaturii universale, ne oprim instantaneu la...

606 vizualizări
Supliment cultural

Marile familii

Inocenții (Editura Humanitas, București, 2016), cel de-al treilea roman al Ioanei Pârvulescu, schimbă regula pe care păreau s-o fi instituit cele două precedente. Nu mai avem nici reconstituirea de epocă (sfârșit de secol al XIX-lea), nici realismul sub escortă...

1106 vizualizări

Mici aventuri real-imaginare

Doctor în antropologie și folclor, Adrian G. Romila e unul dintre cei mai originali și mai provocatori prozatori ai ultimilor 6-7 ani. Absolvent al literelor ieșene, autorul debutează în proză cu romanul În drum spre sud. Roman de aventură (Editura Brumar,...

540 vizualizări
Supliment cultural

O altă lume

În noiembrie a avut loc la Timișoara o întâlnire a ONG-urilor implicate în proiecte de regenerare urbană și de protecție a patrimoniului, iar problemele și subiectele dezbătute au fost surprinzător de apropiate: un stat slab, o administrație depășită,...

594 vizualizări

Materia ca matrice

Mater materia, expoziția ce reunește lucrări din ultimii 3 ani ai creației artistei Atena Simionescu, deschisă în luna noiembrie în sălile Muzeului de Artă din Iași, ne vorbește despre structuri universale care pot fi regăsite în natură, despre echilibrul...

644 vizualizări

Leontin Păun: triumful materiei

Leontin Păun este un artist cunoscut nu atât prin intermediul expoziţiilor sale, de vreme ce alege să expună rar în România, ci mai degrabă prin accentele sculpturale pe care le-a imprimat în spaţiul urban ieşean. Însă, după o pauză de zece...

771 vizualizări

Blind Spot

Moartea este mai puternică decât viața. Dragostea este mai puternică decât moartea. Ce e de făcut? Cu această dilemă existențială se confruntă Niki, al cărei soț a murit, dar pe care ea continuă să îl păstreze viu în memorie și imaginație, condamnându-se...

689 vizualizări

Visul axolotului

Apa pârjolită este unul dintre cele mai tulburătoare documentare pe care le-am văzut, unul greu de clasificat, l-aș numit un documentar-eseu, precum cel al Yulenei Olaizola, Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo, făcut tot într-o metropolă mexicană: Ciudad de...

662 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită...

473 vizualizări

Historia arcana

Simpla cazuistică din Mistificțiuni (ediție revăzută și adăugită, Editura Spandugino, București, 2016) ar fi putut reprezenta, acum câteva decenii, o piesă de rezistență în dosarul bătăliei pentru postmodernism. Alături de caligramele monstruoase ale lui...

704 vizualizări

2000-2016. O recapitulare (III)

Din păcate, discuția despre așa-numitul minimalism – care astăzi e pe buzele tuturor și apare în articole cu o frecvență comparabilă cu a unui alt „-ism”, la modă acum 10-15 ani, mizerabilismul – a fost din start ratată. Folosit ca mot bon à...

693 vizualizări

Despre nimic și ceva pe deasupra

„Despre substanța nimicului și a întunericului” este titlul epistolei lui Fredegisus de Tours (†833/834), care a apărut în limba română, în 2015, la editura Univers Enciclopedic Gold, cu o prefață  de Christian Trottmann.   Încă...

1151 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral