Presa timpului

Despre a rămâne în România. Sau despre a construi când totul e de construit Au circulat în vremea din urmă două texte ale unor oameni inteligenți, Dragoș Paul Aligică și Daniel Funeriu, în care eram îndemnați să plecăm din țară...

56 vizualizări

​Pedagogia identității

Zilele trecute, căutând texte fundamentale pentru înțelegerea mentalității de război a românilor ardeleni din preajma momentului Unității, am redescoperit un volum de predici de război pe care îl citisem cu mulți ani în urmă pentru prima oară:...

49 vizualizări
Supliment cultural

Sfârșitul inocenței

Lupta pentru putere din interiorul partidului comunist și-a modificat radical ritmurile în toamna lui 1944. Înlăturarea secretarului general Ștefan Foriș, în aprilie același an, a sporit starea de incertitudine a celor care gravitaseră în jurul nucleului...

157 vizualizări

Farfuria normativă

Prima dată când mi-am reconsiderat opinia despre closete a fost într-un muzeu în Germania, unde am aflat că ele sunt de mare interes pentru arheologi. Acolo, în adâncul ignorat, se conservă cioburile existenței cotidiene, obiceiurile noastre culinare...

21 vizualizări
Supliment cultural

Luna martie în mici cronici #rezist

1 martie   Îmi plac mitingurile spontane ale PSD. Nouă, tăticul Soros, patronul desemnat al tuturor protestatarilor din estul Europei, nu ne-a dat pancarte scrise cu aceleași fonturi & scoase la aceeași imprimantă. Parcă văd că diseară o să ieșim...

98 vizualizări

Cercurile grijii

Este greu de spus cât de mari ar trebui trasate cercurile grijii. Este greu de spus de cine trebuie să avem grijă sau pentru ce idei trebuie să ne pese. La limita cea mai de jos, ne pasă doar de noi și de copiii noștri. Uneori, și de părinți sau de rude. Ne mai pasă...

303 vizualizări

Dramele colectivizării

Colectivizarea agriculturii a dus, prin consecințele sale, la transformarea radicală a satului românesc tradițional. Represiunea – întrebuințată pe scară largă și în cele mai variate forme ale sale – a fost „cheia” transformării socialiste...

327 vizualizări

Poetul contraatacă

„Multe dintre locurile de muncă din ziua de azi vor dispărea sau vor fi profund influențate de noile tehnologii. Un studiu publicat de Oxford University, The future of employment: How susceptible are jobs to computerisation?, arată că, în industria financiară, audit,...

389 vizualizări

Partida de vânătoare

În noiembrie 1987, construirea „societății multilateral dezvoltate” începea să dea semne accentuate de oboseală. Anul fusese unul complicat pentru economia românească. Ritmurile exagerate de dezvoltare industrială impuse de Ceaușescu, sistematizarea...

327 vizualizări

Ochiul de sticlă

A trăi cu dizabilități în România nu este ușor. Nu doar pentru că nu există un sistem economic și social bine pus la punct, care să-i ajute pe cei mai vulnerabili dintre noi, dar mai ales pentru că abaterea de la normalitate este considerată în sine condamnabilă,...

567 vizualizări

Varanasi și baia rituală în Gange

Mașina a oprit și ghidul ne-a poftit să coborâm. Încă nu se luminase de ziuă, am aruncat o privire împrejur și n-am reușit să distingem decât umbrele unor clădiri vechi, gata să se prăbușească. — Veniți după mine, ne spune ghidul și...

374 vizualizări
Înainte să-și încheie al doilea mandat, Barack Obama a ordonat expulzarea din Statele Unite a peste treizeci de suspected...
Pe simezele Galeriei „Dana” am asistat la un dialog artistic: Alexandra Floarea, cu expoziția Soul Texture,...
Nu m-am considerat niciodată o persoană cu „vână” politică. La fel de bine, nu pot pretinde că am o decentă...
Întrebare: de ce-aș încerca, așa cum propune recent lansata colecție de articole Peisaj...
E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral