Democrație într-un picior

O lege recent adoptată și deja controversată ne arată cât de deficitară a fost și a rămas capacitatea societății noastre de a-și asuma propria istorie. Este vorba despre Legea nr. 217/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr....

1171 vizualizări
Supliment cultural
Supliment cultural

Democrația deformată

Acest text a căpătat forma finală la scurt timp după încheierea reuniunii la vârf a Zonei Euro din 12-13 iulie, la Bruxelles. În momentul în care va ajunge în atenția cititorilor acestei pagini, ei vor ști deja care a fost deznodământul uneia...

990 vizualizări

Being Klaus Iohannis

Unii s-au obișnuit deja, alții mai au nevoie de timp: începem anul cu Klaus Iohannis și la fel se va întâmpla, în mod normal, până în 2019. Dacă citim prea multe ziare, ne uităm prea mult la televizor sau navigăm prea mult pe rețelele sociale,...

1199 vizualizări

Filosofia ca pregătire pentru moarte

Ar fi fost mai simplu să dau citatul la care tot reflectez, însă dacă îl scot din context pot rata ideile pe care voiam să le subliniez. Este contextul filosofic/antifilosofic al propriei vieți. În primul an de facultate am hotărât că-mi voi dedica viața...

2199 vizualizări

Beneficiile propagandei

De mai bine de un an, România se confruntă cu o intensă presiune politică generată de Moscova. Modul în care reacționăm este, cel puțin până acum, îmbucurător. Existența unor viziuni diferite este absolut normală într-o societate liberă, astfel...

927 vizualizări

Dezamăgiri postcomuniste

Ne aflăm, deloc surprinzător, sub semnul bilanţurilor ce încep cu formula „după douăzeci și cinci de ani”. Voi încerca în cele ce urmează să inventariez câteva dezamăgiri faţă de mersul societăţii și politicii românești în...

977 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral