Pâine amară?

O postare de pe internet ne-a evocat posibilitatea asocierii celor două cuvinte din titlu ca pretext pentru reluarea istoriei unei sintagme de istoric cultural autohton; este vorba despre o listă a „firmelor din orașul Amara” specializate, printre altele, în „fabricarea...

569 vizualizări
Supliment cultural

Postumanismul românesc

Din 2016 se vede mai bine evoluția și dinamica poeziei noastre contemporane. Mă refer în primul rând la modurile în care reprezentanții primului val douămiist au constituit un spațiu literar în care și prin care membrii acestuia reușeau să impună...

1317 vizualizări

Subversive

În Dicționarul limbii române al Academiei (2010), unul dintre enunțurile prin care se ilustrează utilizarea termenului eufemism este dintr-un discurs al lui Titu Maiorescu, în care acesta atrăgea atenția asupra manipulării prin folosirea… piezișă a...

685 vizualizări
Supliment cultural

Boii și carul

Urmărind problema „universaliilor frazeologice”, o postare recentă de pe internet ne provoacă revenirea la discuția despre una dintre expresiile figurate românești prin care este exprimată metaforic anomalia. La bază se află reprezentări din mediul ocupațiilor...

781 vizualizări

Ţesături (2)

În prima parte a acestui articol ne-am referit la fronda informaticienilor în ceea ce privește folosirea – mai mult decât riscată, după aceștia – a termenului text, o lecție izvorâtă, de fapt, din puseuri de conștiință ale unor semioticieni...

929 vizualizări

Țesături (1)

O lucrare tipărită recent la Chișinău de Editura Arc ne prevenea asupra slăbiciunii de a mai folosi comod termenul text, pe care (supra)specialiștii în comunicare s-ar părea că și-l reprezintă doar ca pe un fragment dintr-un fel de găoace, desemnând vag o înșiruire...

945 vizualizări

Revenirea exploatației

O istorie pilduitoare privind presiunea pragmaticului asupra sorții cuvintelor în discursul public ne-o oferă termenii românești (a) exploata și exploatație, ce constituie nucleul unei „familii” apărute în secolul al XIX-lea, pornind de la împrumuturile...

681 vizualizări

Un catalizator: „haideți!”

Cândva, observam că interjecția haideți! cotropise discursul profesioniștilor televiziunilor, având funcția de relansare a temei: pentru a-și face jocul, moderatorul emisiunii simțea nevoia să-l întrerupă pe invitat, un (mai mult sau mai puțin) important...

802 vizualizări

Dragostea și avatarurile ei

A circulat acum câtva timp în mass-media o știre prin care se spunea că Organizația Mondială a Sănătății ar fi inclus dragostea printre tulburările mintale, în rând cu adicțiile sau tulburările compulsiv-obsesive. Nu se oferă citări sau referințe...

1234 vizualizări

Gazetarul: registre stilistice

Fără nici o umbră a intenției de a aduce atingere marii exegeze de poetică eminesciană, considerăm că înțelegerea ansamblului potențelor lingvistice ale scriitorului este neîntreagă în lipsa cunoașterii scrisului din universul publicisticii sale. Nu numai...

1507 vizualizări

Soarta mocanului

O sugestie de răspuns la întrebarea care mai este statutul cuvântului mocan în limba română contemporană poți găsi după accesarea acestuia pe internet. Prima poziție peste care am dat, pornind de la o provocare de sociolingvistică, a fost o trimitere...

826 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral