Răsucirea metaforei (2)

După ce secolul al XIX-lea, sub semnul metaforei animiste, a impus comparației uzuale figurate raportarea la trăsături ale viețuitoarelor, în special ale omului, pentru a caracteriza non-animatele (vezi, numai din zona lingvisticii, familie de limbi și limbi surori, viața...

811 vizualizări

Răsucirea metaforei (1)

Pentru observațiile de față, privind o adevărată înnoire de viziune, în atribuirea unor sensuri figurate cuvintelor tehnice moderne, cu aplicație la om, din problematica complexă a procesului metaforizării și a metaforei, ne oprim doar la câteva aspecte...

1054 vizualizări
Supliment cultural

Breaking News

Există și se manifestă periodic la noi o veche tendință spre imitație și reduplicarea în condiții românești a unor modele străine considerate ca fiind deopotrivă prestigioase și centralizate. Efortul de sincronizare cu literaturile occidentale este important...

943 vizualizări

Care Palade?

Cu precauția de a nu cădea, totuși, în patetic, rândurile ce urmează se vor un apel la conștiința civică, revenind asupra confuziei ce lovește numele unei străzi din Iași. Ne referim la o substituire explicabilă, în cel mai scuzabil caz, prin confuzie,...

1083 vizualizări
Supliment cultural

„Nouăzecism”

„Nouăzecismul” îmi pare complet diferit de „optzecism”: nu numai pentru că a avut alți mentori critici (Ovid S. Crohmălniceanu și Nicolae Manolescu, în primul caz, Laurențiu Ulici, Mircea Martin și Dan-Silviu Boerescu, în al doilea),...

997 vizualizări

Tableta de lut (14)

Claude Lévi-Strauss observa în Tropice triste (1955) că orașele se dezvoltă de la est spre vest și că pe această axă se organizează și prosperitatea: „Trebuie să facem loc unor factori misterioși, activi în atâtea orașe pe care le împing...

913 vizualizări

Casație?

După publicarea articolului intitulat „Academii” (în numărul anterior din Timpul), unii cititori mi-au pus întrebări cu privire la mentalul reflectat de folosirea termenului academie în nume de firme. În unele situații, practica reprezintă...

848 vizualizări

Academii

Dacă v-a atras atenția frecvența apariției, în discursul public actual și în cele mai neașteptate combinații textuale, a termenului academie, puteți fi tentați să credeți că valul unui anumit libertinaj lingvistic ce însoțește recenta libertate de exprimare...

1070 vizualizări

Prin și pentru viitor

Este un merit deosebit al unor televiziuni ori al unor periodice de a difuza informații și comentarii de confruntare a publicului cu normele vorbirii/scrierii în „limba exemplară”, cum numea marele lingvist Eugeniu Coșeriu limba literară. Nu ne-am propus, firește,...

996 vizualizări

Grantul şi Podul Grant

Trăim şi sub semnul unor cuvinte-cheie ale finanţării, dintre care termenul grant ocupă un loc important în discursul public şi în cel personal-familiar, substitut, pe un anumit plan, al cuvântului bursă (originar, „pungă cu bani”, oferită ca...

1079 vizualizări

Termenii unei polemici

Parcurgerea primului volum din Originea românilor, opera capitală a lui Alexandru Philippide, creatorul școlii lingvistice ieșene, volum intitulat Ce spun izvoarele istorice, apărut recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, ne-a împrospătat...

1309 vizualizări

Recitindu-l pe Gheorghe Crăciun

Temele scrisului, problematica literei și a trupului îl preocupă pe Crăciun încă din Mecanica fluidului, de la începutul carierei sale de prozator. În 2002 nota, la prima ediţie, rememorând prima încercare de publicare, că, la distanţă de...

1027 vizualizări

Dincolo de asceză

În privinţa asocierilor neobișnuite, stranii, între valorile profesate și exerciţiul retoric prin care acestea sunt „publicate”, asistăm de ceva vreme la un paradox spectaculos. Adică la modul în care Andrei Pleșu utilizează cele mai variate forme...

1038 vizualizări

Personale

Cunoașterea teoriei formării numelor de locuri și a proiecţiei lexicografice a acesteia ne sunt favorizate de apariţia unei opere ca o adevărată carte de identitate comunitară, de valoare deosebită, un produs al cercetării știinţifice umaniste ieșene: studiul știinţific...

1160 vizualizări

Învestitura și veșmintele (2)

După ultimele norme de dreaptă scriere, părea că lucrurile s-ar fi lămurit, în sensul că (a) învesti trebuie folosit cu sensul „a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuţie” (de înţeles și prin sinonimele...

1039 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral