Cine mai citeşte (cărţi)?

Studenţi care nu studiază, muncitori care nu muncesc, intelectuali care nu gândesc (și care nu au avut în viaţa lor o idee originală), ţărani care nu fac agricultură, politicieni care nu știu politică, cetăţeni care nu participă la viaţa cetăţii, ziariști...

1285 vizualizări

Arta, între procreare şi receptare

Din perspectivă psihologică, apelând la teoriile freudiene, produsul artistic se înfăţișează ca o alegorie a refuzului limitelor, ca o formulă a libertăţii, de devansare a convenţiilor, învecinând arta cu perversiunea, ca o eschivare parţială de...

1432 vizualizări
Supliment cultural

Învestitura şi veşmintele (1)

Continuăm, în cadrul oferit de Timpul şi la nivelul exigenţelor acestei publicaţii, o discuţie cu istoricul Gh. Cliv. asupra „dubletelor” (a) investi şi (a) învesti, cel de al doilea vehement contestat de interlocutorul nostru, cu referire la uzul istoricilor. Într‑adevăr,...

1063 vizualizări

De sezon: revelionul

Una dintre înfăptuirile lingvistice ale epocii păgubosului socialism (și) de la noi, din zona culturii de mase, păstrate și astăzi, o reprezintă democratizarea numelui sărbătoririi de trecere din anul vechi în cel nou.  După furioasa campanie antineologistică...

1018 vizualizări
Supliment cultural

Cu mic, cu mare

Dacă există numeroase reflexe lingvistice convingătoare privind valoarea sau importanța conceptului de „mare”, de viziune în general optimistă („marele” ducând cu gândul spre impresionant, împlinire, îndestulare etc.), măsura...

1023 vizualizări

Mare și mic

Orientarea în spaţiu și aprecierea valorii găsesc în aceste două adjective cele mai nuanţate și expresive posibilităţi de caracterizare, de la concretul material, ușor de presupus, la abstracţia subtilă. Să vedem, pornind, de regulă, de la Dicţionarul Academiei,...

994 vizualizări

Tradiţionale

În articolul din numărul anterior, punându‑ne (și punându‑vă) întrebarea dacă ne mai (putem) hrăni românește, în sensul dacă, în discursul public (și chiar privat), mai există nume de feluri de mâncare ce poartă amprenta...

908 vizualizări

Ne mai hrănim româneşte?

Unul dintre domeniile cele mai sensibile la înnoire ale lexicului este cuprinzătoarea terminologie a alimentației omului. Dacă lăsăm deoparte numele zonelor tangente și ne limităm doar la aceea a numelor propriu‑zise de bucate, găsim aici poate cea mai elocventă ilustrare...

1055 vizualizări

Folosire abuzivă

Utilizarea frecventă în discursul public a unor termeni din domeniul jocurilor de noroc pare să-i plaseze pe contemporani într-o zonă activă, de trăire febrilă, în care surprizele ar putea să-i facă loc șansei celei mari. Până pe la mijlocul secolului...

929 vizualizări

Arieratele cusururi

Pe fondul îngrijorărilor din zona economiei și finanţelor, în discursul specializat stăruie un termen-diagnostic pentru lipsa de performanţă, dar care conturează, cumva, un spaţiu tampon de excludere a marelui public de la esenţa lucrurilor. Iată câteva...

952 vizualizări

Limba ca vieţuitoare (II)

Rezervelor discutate în numărul anterior privind necesitatea și posibilitatea cultivării superioare a limbii li se pot adăuga și altele, dar se impune o logică general constructivă a abordării problemei. Că, pentru perioade relativ scurte (reprezentând doar...

984 vizualizări

Limba ca vieţuitoare (I)

Titlurile mai multor rubrici din mass-media, de meditaţii asupra stării limbii, respectiv de „cultivare” a acesteia, ne transmit imaginea unei vieţuitoare al cărei comportament nu este doar supravegheat, ci, eventual, suspectat medical, dacă nu de-a dreptul penalizat!...

956 vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral