Dramele colectivizării

Colectivizarea agriculturii a dus, prin consecințele sale, la transformarea radicală a satului românesc tradițional. Represiunea – întrebuințată pe scară largă și în cele mai variate forme ale sale – a fost „cheia” transformării socialiste...

172 vizualizări

Partida de vânătoare

În noiembrie 1987, construirea „societății multilateral dezvoltate” începea să dea semne accentuate de oboseală. Anul fusese unul complicat pentru economia românească. Ritmurile exagerate de dezvoltare industrială impuse de Ceaușescu, sistematizarea...

242 vizualizări
Supliment cultural

Limba este casa ființei

Merg cu o inspectoare școlară specializată pe minorităţi către un sat uitat printre dealurile Angliei. Un copil român s-a rătăcit pe acolo și acum eu și ea mergem să-i „examinăm” limba. Uneori, simt asta ca și cum am fi o echipă medicală. Îl...

539 vizualizări

Operațiunea balconul

„Ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului”, invocată de Ceaușescu în toate documentele programatice ale partidului, a însemnat, printre altele, și derularea unui vast proiect de urbanizare și industrializare. Criza locuinţelor a...

446 vizualizări
Supliment cultural

Povara penuriei

„Interzis, dar posibil” a fost unul dintre paradoxurile cotidianului comunist. Restricțiile și raționalizările impuse de Ceaușescu, pentru a masca o realitate economică dezastruoasă, au generat strategii, deseori ingenioase, prin care totul devenea accesibil și...

387 vizualizări

Lumea dintre lumi

Tata s-a întors acasă cu doi frați mai mari. Cel puțin așa am înțeles de la mama, care a venit să ne strige de pe deal, unde pășteam caprele. Eu nu-i mai recunoșteam, plecaseră acum cinci ani, când eu abia mergeam în picioare. Am alergat toți să-i...

428 vizualizări

Scrisori către „tovarășa”

Încet, încet, la începutul anilor ’70, începea să se ridice și steaua publică a Elenei Ceaușescu. Societatea a înțeles importanța și influența pe care aceasta le avea în aparatul de partid și de stat, din poziția de soție a „celui...

373 vizualizări

Zâmbiți, domnule Heck!

Născut odată cu fotografia și mort în timpul holerei, Nestor Heck (1840-1913) mi-a atras atenția când am publicat volumul Eminescu la „Însemnări ieșene” (2006), lansat la Bârlad la invitația inițiatorului Centrului „Mihai Eminescu”,...

1604 vizualizări
De la confruntarea electorală dintre JFK și Richard Nixon încoace, democrațiile consolidate ale lumii au intrat în...
Este greu de spus cât de mari ar trebui trasate cercurile grijii. Este greu de spus de cine trebuie să avem grijă sau pentru...
Ironic, direct, dezolant, profetic, artistul Gheorghe Lungu nu rătăcește după rețetele specifice Pop Art-ului postmodern, nu...
Spuneam și cu alte ocazii că premiile de arhitectură pot fi o unealtă de direcționare a profesiei, de certificare a unui anumit...
Stilul direct și controversat al dramaturgului american Neil LaBute, preocupat de trame de cuplu, se pliază foarte bine pe stilul...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral