Sfârșitul inocenței

Lupta pentru putere din interiorul partidului comunist și-a modificat radical ritmurile în toamna lui 1944. Înlăturarea secretarului general Ștefan Foriș, în aprilie același an, a sporit starea de incertitudine a celor care gravitaseră în jurul nucleului...

157 vizualizări

Dramele colectivizării

Colectivizarea agriculturii a dus, prin consecințele sale, la transformarea radicală a satului românesc tradițional. Represiunea – întrebuințată pe scară largă și în cele mai variate forme ale sale – a fost „cheia” transformării socialiste...

328 vizualizări
Supliment cultural

Partida de vânătoare

În noiembrie 1987, construirea „societății multilateral dezvoltate” începea să dea semne accentuate de oboseală. Anul fusese unul complicat pentru economia românească. Ritmurile exagerate de dezvoltare industrială impuse de Ceaușescu, sistematizarea...

327 vizualizări

Limba este casa ființei

Merg cu o inspectoare școlară specializată pe minorităţi către un sat uitat printre dealurile Angliei. Un copil român s-a rătăcit pe acolo și acum eu și ea mergem să-i „examinăm” limba. Uneori, simt asta ca și cum am fi o echipă medicală. Îl...

618 vizualizări
Supliment cultural

Operațiunea balconul

„Ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului”, invocată de Ceaușescu în toate documentele programatice ale partidului, a însemnat, printre altele, și derularea unui vast proiect de urbanizare și industrializare. Criza locuinţelor a...

527 vizualizări

Povara penuriei

„Interzis, dar posibil” a fost unul dintre paradoxurile cotidianului comunist. Restricțiile și raționalizările impuse de Ceaușescu, pentru a masca o realitate economică dezastruoasă, au generat strategii, deseori ingenioase, prin care totul devenea accesibil și...

465 vizualizări

Lumea dintre lumi

Tata s-a întors acasă cu doi frați mai mari. Cel puțin așa am înțeles de la mama, care a venit să ne strige de pe deal, unde pășteam caprele. Eu nu-i mai recunoșteam, plecaseră acum cinci ani, când eu abia mergeam în picioare. Am alergat toți să-i...

488 vizualizări

Scrisori către „tovarășa”

Încet, încet, la începutul anilor ’70, începea să se ridice și steaua publică a Elenei Ceaușescu. Societatea a înțeles importanța și influența pe care aceasta le avea în aparatul de partid și de stat, din poziția de soție a „celui...

451 vizualizări
Înainte să-și încheie al doilea mandat, Barack Obama a ordonat expulzarea din Statele Unite a peste treizeci de suspected...
Pe simezele Galeriei „Dana” am asistat la un dialog artistic: Alexandra Floarea, cu expoziția Soul Texture,...
Nu m-am considerat niciodată o persoană cu „vână” politică. La fel de bine, nu pot pretinde că am o decentă...
Întrebare: de ce-aș încerca, așa cum propune recent lansata colecție de articole Peisaj...
E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral