Bunăstarea socialistă

„Mâncați prea mult; v-ați îngrășat; sănătatea națiunii ne obligă să introducem un program de alimentație rațională”, a izbucnit Ceaușescu într-un acces de furie. Din acel moment, grija secretarului general pentru subțirimile românilor...

999 vizualizări
Supliment cultural

Tașkentul lui Neverov

Despre scriitorul Aleksandr Neverov (1886-1923) nu-și mai aduce aminte probabil nimeni, nici măcar în Rusia, darămite în România. S-a născut în Imperiul Țarist, în provincia Samara. Tatăl său a fost ofițer într-un regiment de gardă,...

852 vizualizări

„La zi, în agricultură!”

Finalizarea procesului de colectivizare a agriculturii a fost marcată, în aprilie 1962, prin convocarea unei sesiuni extraordinare a Marii Adunări Naționale, la care au fost aduși în mod simbolic 11 000 de țărani, cifra amintind de victimele represiunii „burghezo-moșierești”...

1156 vizualizări
Supliment cultural

„Părinții evazionişti”

La numai o săptămână de la emiterea decretului antiavort (octombrie 1966), presa centrală anunța modificări legislative referitoare la condițiile de obținere a divorțului. Pe lângă îngreunarea procedurilor, erau introduse taxe prohibitive, care variau între...

909 vizualizări

„Ciuma lui Caragiale”!

În martie 1977, la numai două zile de la producerea cutremurului devastator, o nouă furtună a agitat spiritele în conducerea partidului. Furia oficială fusese stârnită de difuzarea la Radio Europa Liberă a unei scrisori-pamflet intitulată Ciuma lui Caragea,...

1136 vizualizări

Capcanele liberalizării

Începutul promițător al perioadei Ceaușescu a fost umbrit, la câteva luni de la finalizarea Congresului al IX-lea, de „afacerea” studenților de la Filosofie. Intelectualii și studenții rămâneau categoriile sensibile, predispuse să conteste autoritatea...

978 vizualizări

Westminster

Întrebându-mă, printre altele, de ce unii politicieni precum Kogălniceanu, Carp sau Filipescu nu se sfiau să eticheteze politica românească drept „decadentă” într-un moment când instituțiile noastre nu trecuseră de vârsta primei...

943 vizualizări

Vorbesc pe Skype cu câinele meu

Într-un februarie capricios, munca mea de interpret m-a chemat la un liceu într-un sat pierdut prin sudul Angliei. Un adolescent timid, cu ochelari, o profesoară energică, uscată, cu o față gri, și eu ascunsă după ecusonul de interpret comunitar. Evident, eram...

1060 vizualizări

Alimentația rațională

La începutul anilor ’80, Ceaușescu se confrunta cu efectele nedorite ale unei crize economice care putea afecta stabilitatea regimului. Refuzul guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă a obligat conducerea partidului să găsească...

1312 vizualizări
Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral