filosofie

Paradoxurile iubirii

Iubirea este nu doar una dintre cele mai prezente probleme din viața omnului, ci și o temă care a dat naștere unor reflecții filosofice și psihologice fertile, cu consecințe directe asupra modului în care ne înțelegem locul în lume. În 2004, filosoful clujean Aurel Codoban a publicat volumul Amurgul iubirii, rodul unor cursuri universitare de mare succes. Publicăm în prezentul dosar un fragment din volum, ales chiar de către autor, precum și o percutantă analiză a acestuia realizată de universitarul clujean Sandu Frunză.

   

Exegeza Bibliei

Biblia este, fără îndoială, textul care a influențat cel mai mult modul de a gândi al omului european, fiind totodată și textul cel mai comentat. Modurile de interpretare a Bibliei, cu toate problemele legate de traducerea ei și cele privitoare la raportul dintre Vechiul și Noul Testament, au determinat în chip hotărâtor întreaga tradiție a hermeneuticii europene. Dosarul de față cuprinde câteva comunicări pe această temă susținute în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, organizat la Iași de Florin Crîșmăreanu.

Traducere și interpretare

A VIII-a ediție a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a avut o temă provocatoare și actuală: raportul dintre fenomenul traducerii și cel al interpretării. Într-o lume dominată de două tendințe extreme la fel de nocive – relativismul și hegemonismul –, faptul traducerii, cu toate aspectele sale, ne pune în situația de a gândi cum mai este posibil să ne înțelegem unii cu alții, ceea ce înseamnă, de fapt, a reflecta asupra modurilor în care mai este posibil să regăsim un tărâm al moderației care să favorizeze raportarea justă la celălalt. Organizat de Florin Crîșmăreanu, colocviul a găzduit comunicări venite atât din zona traductologiei și a hermeneuticii, cât și din cea a studiilor literare, istoriei filosofiei și semioticii.

 

Nietzsche și „Dumnezeul” metafizicii

Scena în care nebunul îl caută prin piață ziua în amiaza mare pe Dumnezeu cu un felinar în mână (Știința veselă, §125) sau pasajul în care Zarathustra își spune în sinea sa că „Dumnezeu e mort!” (Așa grăit-a...

453 Vizualizări

Al treilea text

Zile de toamnă târzie. Particip la lucrările colocviului „Traducere și Interpretare” (10-11 noiembrie). N-am mai fost la Iași. E aici în Moldova ceva care în orașele transilvane lipsește. Înainte de intrarea la colocviu, analizez clădirea...

621 Vizualizări

Sensul vieții

Poate lucrul pe care fiecare dintre noi îl caută în cel mai arzător mod cu putință este sensul vieții. Dacă filosofii afirmă în mod direct această căutare, omul obișnuit o desfășoară fără a ști cu claritate ce anume presupune ea și, totodată, fără a fi interesat în elaborarea elevată a chestiunii. În definitiv, este oare sensul vieții ceva ce poate fi descoperit undeva? Sau dăm noi înșine un sens propriei vieți? Este acesta dependent de întrebările pe care ni le punem, sau ne vizitează dintr-o zonă a răspunsurilor de profunzime? Îl vom afla mai ușor dacă îmbrățișăm atitudinea științifică, sau poate cea religioasă? Ori este el mai degrabă un sens imaginat, fiind reprezentat în felurite moduri de către artiști? La multe din aspectele privitoare la sensul vieții au reflectat participanții la simpozionul Sens și imagine a vieții, inițiat de profesorul Ștefan Afloroaei la Academia Română din Iași, cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la înființarea acestei instituții în România.

De la confruntarea electorală dintre JFK și Richard Nixon încoace, democrațiile consolidate ale lumii au intrat în...
Este greu de spus cât de mari ar trebui trasate cercurile grijii. Este greu de spus de cine trebuie să avem grijă sau pentru...
Ironic, direct, dezolant, profetic, artistul Gheorghe Lungu nu rătăcește după rețetele specifice Pop Art-ului postmodern, nu...
Spuneam și cu alte ocazii că premiile de arhitectură pot fi o unealtă de direcționare a profesiei, de certificare a unui anumit...
Stilul direct și controversat al dramaturgului american Neil LaBute, preocupat de trame de cuplu, se pliază foarte bine pe stilul...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral