filosofie

Ideea europeană în filosofia românească

La jumătatea lunii mai, în cadrul Săptămânii europene la UAIC, filosofia ieșeană a avut prilejul de a reflecta din nou asupra raportului – mult discutat, de altfel – dintre gândirea europeană și cea românească. Au fost supuse din nou discuției teme de interes precum: care sunt modelele europene active în filosofia de la noi?; ce se împrumută și ce e nou?; ce s-a tradus și ce nu?; cum au funcționat cenzura și autocenzura?; există oare o istorie a filosofiei românești?

Despre întruparea unei idei

A discuta despre ideea europeană în filosofia românească presupune o remarcabilă acuitate a privirii. Altfel, exercițiul este steril, căci fără această privire este imposibil să dai seamă de ceea ce se află dincolo de diafan. În lipsa acestui exercițiu...

240 Vizualizări

Modele europene în filosofia românească

E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate și asumate în diferite feluri, uneori în mod justificat, alteori cu totul întâmplător. Nu este doar cazul culturii române....

91 Vizualizări

Paradoxurile iubirii

Iubirea este nu doar una dintre cele mai prezente probleme din viața omnului, ci și o temă care a dat naștere unor reflecții filosofice și psihologice fertile, cu consecințe directe asupra modului în care ne înțelegem locul în lume. În 2004, filosoful clujean Aurel Codoban a publicat volumul Amurgul iubirii, rodul unor cursuri universitare de mare succes. Publicăm în prezentul dosar un fragment din volum, ales chiar de către autor, precum și o percutantă analiză a acestuia realizată de universitarul clujean Sandu Frunză.

   

Exegeza Bibliei

Biblia este, fără îndoială, textul care a influențat cel mai mult modul de a gândi al omului european, fiind totodată și textul cel mai comentat. Modurile de interpretare a Bibliei, cu toate problemele legate de traducerea ei și cele privitoare la raportul dintre Vechiul și Noul Testament, au determinat în chip hotărâtor întreaga tradiție a hermeneuticii europene. Dosarul de față cuprinde câteva comunicări pe această temă susținute în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, organizat la Iași de Florin Crîșmăreanu.

Traducere și interpretare

A VIII-a ediție a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a avut o temă provocatoare și actuală: raportul dintre fenomenul traducerii și cel al interpretării. Într-o lume dominată de două tendințe extreme la fel de nocive – relativismul și hegemonismul –, faptul traducerii, cu toate aspectele sale, ne pune în situația de a gândi cum mai este posibil să ne înțelegem unii cu alții, ceea ce înseamnă, de fapt, a reflecta asupra modurilor în care mai este posibil să regăsim un tărâm al moderației care să favorizeze raportarea justă la celălalt. Organizat de Florin Crîșmăreanu, colocviul a găzduit comunicări venite atât din zona traductologiei și a hermeneuticii, cât și din cea a studiilor literare, istoriei filosofiei și semioticii.

 

Nietzsche și „Dumnezeul” metafizicii

Scena în care nebunul îl caută prin piață ziua în amiaza mare pe Dumnezeu cu un felinar în mână (Știința veselă, §125) sau pasajul în care Zarathustra își spune în sinea sa că „Dumnezeu e mort!” (Așa grăit-a...

538 Vizualizări
Înainte să-și încheie al doilea mandat, Barack Obama a ordonat expulzarea din Statele Unite a peste treizeci de suspected...
Pe simezele Galeriei „Dana” am asistat la un dialog artistic: Alexandra Floarea, cu expoziția Soul Texture,...
Nu m-am considerat niciodată o persoană cu „vână” politică. La fel de bine, nu pot pretinde că am o decentă...
Întrebare: de ce-aș încerca, așa cum propune recent lansata colecție de articole Peisaj...
E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral