filosofie

Un maiorescian atipic: tânărul N. Steinhardt

La propunerea lui Nicolae Manolescu și a revistei România literară (nr. 50/2016), 2017 a fost declarat Anul Maiorescu în critica literară, fiind anul centenarului morţii mentorului junimist. O regretabilă omisiune a istoriei literare a trecut însă sub tăcere...

76 Vizualizări

Biblioteca de filosofie

Dosarul de față pune în discuție câteva dintre volumele cele mai provocatoare apărute în ultima vreme în spațiul filosofic românesc: cartea despre etica mediului a profesorului bucureștean Constantin Stoenescu, volumul despre inimă al lui Andrei Pleșu și lucrarea Trei istorii metafizice pentru insomniaci a profesorului Laurențiu Staicu, de la Universitatea din București. Temele sunt diverse și de o mare actualitate, aducând în atenția publicului larg dezbateri de specialitate care însă ne interesează pe toți. I-am invitat pe câțiva pasionați ai filosofiei să ne împărtășească felul în care le-au receptat.

Ideea europeană în filosofia românească

La jumătatea lunii mai, în cadrul Săptămânii europene la UAIC, filosofia ieșeană a avut prilejul de a reflecta din nou asupra raportului – mult discutat, de altfel – dintre gândirea europeană și cea românească. Au fost supuse din nou discuției teme de interes precum: care sunt modelele europene active în filosofia de la noi?; ce se împrumută și ce e nou?; ce s-a tradus și ce nu?; cum au funcționat cenzura și autocenzura?; există oare o istorie a filosofiei românești?

Despre întruparea unei idei

A discuta despre ideea europeană în filosofia românească presupune o remarcabilă acuitate a privirii. Altfel, exercițiul este steril, căci fără această privire este imposibil să dai seamă de ceea ce se află dincolo de diafan. În lipsa acestui exercițiu...

463 Vizualizări

Modele europene în filosofia românească

E cunoscut faptul că filosofia românească a fost permanent dependentă de anumite modele europene, care au fost preluate și asumate în diferite feluri, uneori în mod justificat, alteori cu totul întâmplător. Nu este doar cazul culturii române....

338 Vizualizări

Paradoxurile iubirii

Iubirea este nu doar una dintre cele mai prezente probleme din viața omnului, ci și o temă care a dat naștere unor reflecții filosofice și psihologice fertile, cu consecințe directe asupra modului în care ne înțelegem locul în lume. În 2004, filosoful clujean Aurel Codoban a publicat volumul Amurgul iubirii, rodul unor cursuri universitare de mare succes. Publicăm în prezentul dosar un fragment din volum, ales chiar de către autor, precum și o percutantă analiză a acestuia realizată de universitarul clujean Sandu Frunză.

   

Exegeza Bibliei

Biblia este, fără îndoială, textul care a influențat cel mai mult modul de a gândi al omului european, fiind totodată și textul cel mai comentat. Modurile de interpretare a Bibliei, cu toate problemele legate de traducerea ei și cele privitoare la raportul dintre Vechiul și Noul Testament, au determinat în chip hotărâtor întreaga tradiție a hermeneuticii europene. Dosarul de față cuprinde câteva comunicări pe această temă susținute în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, organizat la Iași de Florin Crîșmăreanu.