filosofie

Traducere și interpretare

A VIII-a ediție a Colocviului anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a avut o temă provocatoare și actuală: raportul dintre fenomenul traducerii și cel al interpretării. Într-o lume dominată de două tendințe extreme la fel de nocive – relativismul și hegemonismul –, faptul traducerii, cu toate aspectele sale, ne pune în situația de a gândi cum mai este posibil să ne înțelegem unii cu alții, ceea ce înseamnă, de fapt, a reflecta asupra modurilor în care mai este posibil să regăsim un tărâm al moderației care să favorizeze raportarea justă la celălalt. Organizat de Florin Crîșmăreanu, colocviul a găzduit comunicări venite atât din zona traductologiei și a hermeneuticii, cât și din cea a studiilor literare, istoriei filosofiei și semioticii.

 

Nietzsche și „Dumnezeul” metafizicii

Scena în care nebunul îl caută prin piață ziua în amiaza mare pe Dumnezeu cu un felinar în mână (Știința veselă, §125) sau pasajul în care Zarathustra își spune în sinea sa că „Dumnezeu e mort!” (Așa grăit-a...

671 Vizualizări

Al treilea text

Zile de toamnă târzie. Particip la lucrările colocviului „Traducere și Interpretare” (10-11 noiembrie). N-am mai fost la Iași. E aici în Moldova ceva care în orașele transilvane lipsește. Înainte de intrarea la colocviu, analizez clădirea...

829 Vizualizări

Sensul vieții

Poate lucrul pe care fiecare dintre noi îl caută în cel mai arzător mod cu putință este sensul vieții. Dacă filosofii afirmă în mod direct această căutare, omul obișnuit o desfășoară fără a ști cu claritate ce anume presupune ea și, totodată, fără a fi interesat în elaborarea elevată a chestiunii. În definitiv, este oare sensul vieții ceva ce poate fi descoperit undeva? Sau dăm noi înșine un sens propriei vieți? Este acesta dependent de întrebările pe care ni le punem, sau ne vizitează dintr-o zonă a răspunsurilor de profunzime? Îl vom afla mai ușor dacă îmbrățișăm atitudinea științifică, sau poate cea religioasă? Ori este el mai degrabă un sens imaginat, fiind reprezentat în felurite moduri de către artiști? La multe din aspectele privitoare la sensul vieții au reflectat participanții la simpozionul Sens și imagine a vieții, inițiat de profesorul Ștefan Afloroaei la Academia Română din Iași, cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la înființarea acestei instituții în România.

Frumosul

În ultimii ani, conectarea culturii române la mediul internațional are loc pe mai multe viteze și în maniere ce diferă de la o arie a culturii la alta. Dacă literatura contemporană – și mai ales proza – a găsit drumul către editurile străine și către publicul lor datorită programelor de traduceri ale Institutului Cultural Român și a festivalurilor de literatură, iar artele sunt fericitele beneficiare ale unor schimburi directe – îndeosebi festivaliere – datorită caracterului universal al limbajelor artistice, filosofia se integrează în peisajul internațional mai degrabă în registrul grav, academic, al cercetării riguroase, al conceptelor și ideilor austere. Aducerea unui mare congres internațional în România este o reușită care merită toată atenția. Iar dacă tema este una cu o evidentă deschidere culturală – precum Frumosul –, atunci câștigurile culturale sunt cu atât mai mari pentru universitatea și pentru orașul gazde ale unui eveniment de anvergură. Secțiunea de Filosofie a revistei Timpul are în atenție în numărul de față al 36-lea Congres al Asociației Societăților de Filosofie de Limbă Franceză (ASPLF), care a avut loc la Iași în perioada 23-27 august 2016. Prezentarea evenimentului îi aparține Danei Țabrea, care semnează și interviul cu președintele Congresului, profesorul Petru Bejan.

Frumusețea salvează Iașul cultural

Între 23 și 27 august, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost gazdă și coorganizator al Congresului Asociației Societăților de Filosofie de Limbă Franceză (ASPLF), ediția a 36-a, alături de alți doi parteneri: Asociația Română de...

622 Vizualizări

Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy

Între 12 și 16 iulie a avut loc la Alba Iulia seminarul anual Bucharest-Princeton, manifestare științifică internațională ajunsă la a 16-a ediție. Seminarul este organizat de Centrul de Cercetare „Fundamentele modernității europene” (Universitatea din București), în colaborare cu Departamentul de Filosofie al Princeton University. Anul acesta, organizatori au mai fost Institutul de Cercetare al Universității din București, Biblioteca „Batthyaneum” din Alba Iulia, Institutul Catolic din Alba Iulia și Primăria orașului Alba Iulia. Seminarul a reunit 35 de participanți din 11 țări, în jurul unei teme de mare actualitate filosofică: „arhitectura rațiunii”. Rezistența în timp a seminarului dovedește că avem de-a face cu una dintre cele mai solide construcții instituționale apărute în mediul universitar și de cercetare din România, un veritabil exemplu pentru toți cei care își doresc să atingă excelența în studiile umaniste.

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral