filosofie

Dialogul Bucharest-Princeton, la Alba Iulia

Reuniți în partea nouă a orașului, urcăm în fiecare dimineață dealul spre Cetate. Odată trecute primele două porți, clădirile așezate în interiorul Cetății și simbolistica lor ne pregătesc pentru exercițiile intelectuale din acea zi. Muzeul „Principia”,...

600 Vizualizări

Un Colegiu invizibil la Alba Iulia

După atacurile mârșave pe care a trebuit să le suport ca ministru al Culturii din partea ex-senatorului Radu F. Alexandru, potrivit cărora aș fi intenționat să cedez Vaticanului colecția de la „Batthyaneum”, i-am propus echipei cu care organizez de 16 ani...

2462 Vizualizări

Eveniment academic la „Batthyaneum”

Când vorbim despre eforturile depuse pentru modernizarea cadrului științific transilvănean ale contelui Ignác Batthyány, episcopul savant de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, trebuie să amintim intenția sa de a aduna într-o organizație de...

570 Vizualizări

Figuri ale migrației

Aceasta a fost tema celei de-a treia ediții a conferinței Perspectives in the Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity, organizată de Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași (Andreea Mironescu, Roxana Patraș, Camelia Grădinaru, Anca-Diana Bibiri, Emanuel Grosu). În dosarul de față, realizat cu sprijinul consistent al Cameliei Grădinaru, fenomenul migrației este analizat cu trimitere la originile sale biblice. Astfel, el ne apare în strânsă relație cu fenomene precum temporalitatea și libertatea, aducându-ne în atenție principalele moduri biblice de a gândi raportul cu străinul.

Exodul, paradigmă actuală pentru migrație?

Cartea Exodului descrie experiența fiilor lui Israel care ies din casa sclaviei prin intervenția salvatoare a Domnului și se îndreaptă către o țară ideală. Evreii sunt chemați la slujire și libertate, sunt invitați să abandoneze casa robiei, unde viața devenise...

654 Vizualizări

Timp și migrație în „lumea de dincolo”

Călătoria în Terra repromissionis Sanctorum (recte, în Paradis) din Navigatio sancti Brendani abbatis (anonim, sec. IX-X) – o immram, versiune creștină (începând cu sec. al VII-lea) a legendelor celtice irlandeze, ale căror toposuri le păstrează...

569 Vizualizări

Rut și interogația migrației

Ultimii ani au dovedit că migrația este o problemă stringentă a societății noastre. Se poate vorbi despre rațiuni de ordin economic-financiar, de ordin social, politic, familial, religios. Problema migrației postulează existența unui spațiu din care și spre care se îndreaptă...

693 Vizualizări

Biblioteca de filosofie medievală: Anselm

Maturitatea unei culturi filosofice începe să se simtă din momentul în care sunt traduse toate operele importante și, în plus, când există traduceri concurente, aparținând aceleiași generații de traducători sau unor generații succesive. Abia atunci poți spune că se poate discuta serios filosofie în limba acelei culturi, iar exegeza, dezbaterile de idei și cursurile universitare au la dispoziție instrumentele de lucru strict necesare. În cazul textelor vechi, traducerea nu poate fi separată complet de interpretare. Este și cazul lui Anselm, important teolog al secolului al XI-lea, canonizat drept sfânt, care a jucat un rol hotărâtor în disputele de idei ale Evului Mediu. Dosarul de față discută situația traducerilor din Anselm în limba română și contextul general mai larg al studiilor medievale.

Anselm şi critica secolului al XIV-lea

Se știe că, indiferent de cum a fost reconstruit, argumentul ontologic, pe care modernii Descartes ori Kant l-au aplicat concepţiei lor despre lume, este de origine anselmiană. Dar moștenirea anselmiană nu poate fi rezumată la un singur aspect al filosofiei lui Anselm, nici...

733 Vizualizări

Anselm în limba română

Latinii universitari ai secolului ai XIV-lea au fost puși, de-a lungul mai multor generații, în fața unor provocări ale întrebării dacă obiectul suprem al teologiei poate fi cunoscut, măcar atât cât cunoașterea să fie transmisă, iar poziția profesorului...

810 Vizualizări

Multiculturalism și ecumenicitate

Dacă fenomenul încă recent al globalizării postmoderne a pus în discuție identitățile etnice, eliberând diverse moduri de gândire a diferenței, evenimentul foarte recent al migrației a repus în chestiune aranjamentele multiculturalismului, provocând reflecții și interpretări care ne aruncă în cel mai întunecos maniheism. Dacă luăm în seamă și componenta religioasă a acestui fenomen, pe lângă cele economică, politică, socială sau strict culturală, descoperim un câmp al disputelor de opinii extrem de complicat. Cum mai este posibilă conviețuirea în astfel de vremuri? În luna martie 2016 a avut loc, la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, simpozionul internațional „Modele ale conviețuirii și ecumenicității”, reunind specialiști în filosofie, teorie politică și teorii ale comunicării, sociologie și teologie. Vă prezentăm sintezele a patru comunicări care abordează aceste probleme actuale.

Mitul ecumenismului

Ecumenismul este în substanță o utopie. Ca utopie, el se raportează în mod intrinsec la o absență de loc, adică la ceea ce constituie una dintre cauzele primare determinante ale mișcării. Această absență de loc dă sens mișcării ecumenice și demultiplicării...

784 Vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral