filosofie

Ciocnirea generațiilor

De la Hesiod până în zilele noastre, fiecare generație se află într-un raport de opoziție cu generațiile anterioare și posterioare. Ceea ce vine după noi este depozitarul unor caracteristici de genul: superficialitate, dezinteres, fără perspective, neadaptare...

797 Vizualizări

Realizări recente în filosofia românească

Dacă articolele din revistele de specialitate și conferințele academice dau seama de actualitatea așa-zicând științifică a filosofiei, cărțile rămân pe mai departe reperele de neocolit ale culturii filosofice, indiferent de orientarea în care autorii lor se ancorează. În ultimele luni au apărut câteva contribuții remarcabile, care merită să fie cunoscute nu doar de specialiști, ci și de publicul larg. Vă prezentăm cu acest prilej trei dintre acestea. Cercetători și profesori cunoscuți, autorii volumelor și, totodată, autorii cronicilor de mai jos fac din filosofie un exercițiu viu al gândirii, al înțelegerii și chiar al vieții.

Cinismul filosofic și posteritatea sa

Fără să fi deținut prim-planul scenei culturale, cinicii Antichității grecești reprezintă, de fapt, cel mai bun exemplu pentru un exercițiu filosofic onest, continuu și radical. Un exemplu care e demn de urmat și astăzi, într-o epocă în care cinismul politic sau economic a conferit termenului un nemeritat sens peiorativ. Cinicul se află într-o permanentă stare de veghe, e mereu la pândă, pregătit să demaște falsele evidențe morale, constrângerile de tot felul, ideile gata știute ori cele care nu întâlnesc concretul vieții, plutind stinghere într-un cer abstract. Dosarul filosofic de față prezintă sintetic patru dintre intervențiile la colocviul filosofic cu titlul Critică, marginalitate, cinism, organizat de Cristian Iftode și Cristina Voinea în luna noiembrie a anului trecut, la Facultatea de Filosofie din București.

Viața adevărată a cinicului

Discurs de adevăr, iubire veritabilă, viață adevărată. Ultimul curs susținut de Michel Foucault la Collège de France, în 1984, sub titulatura Curajul adevărului, are o semnificație cu totul aparte: luptând cu o boală despre care știa mai bine decât...

1363 Vizualizări

Critica violenței normative și aporiile sale

În 1963, Theodor Adorno deschidea cursul consacrat problemelor de filosofie morală cu o meditație asupra impasului acestei discipline. Urmând imperativele Iluminismului, reflecția morală a Occidentului nu putea sfârși decât în fabricarea violenței...

804 Vizualizări

Suflet de cinic

Consilierea filosofică, o veritabilă terapie filosofică, pornește aproape întotdeauna de la o criză de luciditate. Un moment în care lucrurile din jurul nostru, oamenii care ne iubesc sau ne urăsc și uneori chiar vocația în jurul căreia am trudit ani de-a...

1415 Vizualizări

Tensiuni ale dreptății

Problema dreptății se află în centrul a numeroase dezbateri contemporane, mobilizând autori care aparțin unor discipline diverse (etică, drept, științe politice, relații internaționale) și care o abordează din unghiuri de vedere dificil de conciliat. Privită fie din perspectiva individului, fie din cea a comunității, dreptatea este relația intersubiectivă care ne interesează în cel mai înalt grad. Tensiunile și aporiile ei, contradicțiile ei interne sunt dovada vie a multiplicității care descrie ființa umană, dar și a puterii normative a teoriilor dreptății, aceea de a construi realitatea socială. Al șaptelea Colocviu anual al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, având titlul Tensiuni ale dreptăţii: între subiectivitate şi normativitate, desfășurat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și organizat de Cristian Moisuc, a încercat să răspundă la întrebările care se nasc în urma unei priviri lucide asupra naturii complexe a dreptății.

Ospitalitatea ostilă

Lumea pe care o locuim, în virtutea dreptului la egală posesie a suprafeței Pământului, se transformă într-un spațiu al conflictelor împotriva diferenței, care, în fond, sunt conflicte împotriva umanității. Este prea târziu pentru...

1210 Vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral