filosofie

Dreptatea, între Drept și drepturi

Dintre conceptele filosofice, cel de dreptate pare a fi unul dintre cele mai vechi (e destul dacă menționăm doar Republica lui Platon), dar și unul dintre cele mai ușor de „împrumutat” altor domenii, care îl folosesc după cum cred de cuviință, însă...

1213 Vizualizări

Puterea, „o bestie magnifică”

Trecută sub tăcere de filosofia mai veche, puterea începe să fie recunoscută ca una dintre temele principale ale filosofiei odată cu gândirea politică modernă, apoi cu Nietzsche. „Bestia” despre care vorbește Michel Foucault se dovedește a fi prezentă în orice discurs, în orice practică socială, în toate actele vieții cotidiene. Căci ea desemnează nu doar restricțiile impuse de stat, prin forța legilor sau prin cea a instituțiilor, ci și raporturile existente între indivizi. În urmă cu ceva vreme, a apărut un interesant volum colectiv dedicat acestei teme, Bestiarul puterii (Editura Universității „Al.I. Cuza”), coordonat de Diana Mărgărit și Ioan-Alexandru Tofan. Am invitat patru dintre participanții la acest proiect să alcătuiască o versiune prescurtată a analizelor lor.

Puterea în ontologia politică a Hannei Arendt

Pentru Arendt, înțelegerea puterii ca dominație nu e adecvată sferei interacțiunilor umane, deoarece ocultează pluralitatea umană, adică singularitatea fiecăruia dintre noi, ce se dezvăluie doar în condiții de egalitate. Puterea autentică ține de abilitatea...

1297 Vizualizări

Elemente pentru o ontologie a puterii

Plasat în lunga tradiție platoniciană a consilierului politic, un om al puterii, Machiavelli, prezintă și prescrie, în temeiul cercetării istorice și al experienței proprii, cele mai eficiente modalități de acțiune pentru cineva care vrea să acceadă sau este...

1137 Vizualizări

Filosofia în diaspora (3)

Am extins ancheta din numerele trecute ale revistei, invitând alți profesori și cercetători români care activează în străinătate să ne spună poveștile lor academice. Întrebările au rămas aceleași: 1. Cum au evoluat preocupările dumneavoastră după plecarea la studii/cercetare în străinătate și cât de apropiat(ă) ați rămas de cultura română; 2. Cât de primitoare sunt instituțiile din străinătate; 3. Care este locul filosofiei în dispozitivul academic și, în general, în spațiul public din țara în care trăiți? Au răspuns, de această dată, colegi care activează în SUA, Canada, Germania și Franța.

Pe limba filosofiei

Mirajul călătoriilor și dorul – nu de casă, ci, din contră, al depărtării de ea – au făcut ca decizia plecării peste graniță să se impună încă de la începerea studiilor de licență la Facultatea de Filosofie din București, în timpul cărora...

1004 Vizualizări

Filosofia azi: de la criză la înnoire

Odată cu criza financiară din 2008, rolul și valoarea filosofiei în societate au început să fie chestionate. În lumea vorbitoare de engleză, asta a însemnat bugete tăiate, departamente desființate, joburi reduse. Cei ca mine, care și-au luat doctoratul...

995 Vizualizări

Filosofia în diaspora (2)

Dosarul de față continuă ancheta începută în numărul trecut, făcând cunoscute alte povești de succes ale profesorilor și cercetătorilor care activează în străinătate în domeniul filosofiei. Întrebările au rămas aceleași: 1. Cum au evoluat preocupările dumneavoastră după plecarea la studii/cercetare în străinătate și cât de apropiat(ă) ați rămas de cultura română?; 2. Cât de primitoare sunt instituțiile din străinătate?; 3. Care este locul filosofiei în dispozitivul academic și, în general, în spațiul public din țara în care trăiți? Au răspuns provocării noastre nume reprezentative ale domeniului filosofiei care s-au format și lucrează în medii culturale diverse: SUA și Canada, Ungaria și Cehia, Austria și Franța.

Filosofia ca activism profetic

Am absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în 2002 și, tot acolo, un masterat în antropologie culturală. În anul de grație 2007 m-am decis să încep un nou masterat, într-o țară nouă, într-o...

1308 Vizualizări

De la distanță

Am plecat din România în toamna anului 1994 pentru a-mi continua studiile, mai întâi în Germania, la Universitatea din Konstanz, iar apoi în Statele Unite, la New School for Social Research din New York. De-a lungul timpului am ocupat diferite poziții...

1122 Vizualizări

Filosofia ca proiect identitar

Filosofii academici au o proastă reputație în Austria, aveam să aflu cu surprindere în perioada studiilor de doctorat de la Viena. Desigur, interpretarea filosofiei în cheie literară, cum face Elfriede Jelinek, sau practicarea „științifică” a acesteia...

1156 Vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral