focus

Dada sau generația lui NU

Ne-am obișnuit ca, prin grija celor mai importante edituri ale momentului, evenimentele marcante ale panoramei culturale actuale să nu fie trecute cu vederea. Din cadrul celor mai binevenite inițiative de acest fel ale anului curent, cea a Editurii Polirom de a reedita cu ocazia...

637 Vizualizări

Radu Cosașu. Supraviețuirea ultimă

Cu Viața ficțiunii după o revoluție, semnată atât cu pseudonimul consacrat, cât și cu numele din civilie (Oscar Rohrlich), Radu Cosașu încheie proiectul amplu al Supraviețuirilor, început încă din anii ʼ70. În aceste patru decenii, Supraviețuirile nu doar că au inventat și ilustrat un sunet cu totul nou în proza noastră (comparabil doar cu cel al lui Hrabal în proza europeană), ci au căpătat consistența unuia dintre cele mai ambițioase și superlative proiecte din întreaga noastră proză. Ancheta de față cuprinde reacțiile câtorva scriitori tineri, poeți și prozatori, la acest ultim, extraordinar volum.

Cenzura, vodca și ardelenii. Pardon, și ficțiunea

Ca să mai scrii azi o carte despre comunism mi se pare că ai trei variante: ori prezinți o lucrare de o solidă factură științifică, precum Vladimir Tismăneanu, ori editezi colecții inedite de mărturii, în genul Ioanei Pârvulescu, ori te numești Radu Cosașu...

633 Vizualizări

Neputința de a nu iubi

Un tată ține un epistolar cu fiul lui inexistent, plecat întâi în Groenlanda, angajat acolo la o firmă care produce vodcă din ghețari, ajuns după aceea în Islanda, unde se căsătorește cu vicecampioana națională la bridge (căreia-i devine un soi...

583 Vizualizări

Viața < Literatura

Finalizându-și seria de Supraviețuiri, Radu Cosașu publică anul acesta Viața ficțiunii după o revoluție, semnându-se atât cu pseudonimul cunoscut, cât și cu numele Oscar Rohrlich, aceasta fiind doar prima dintre „debarasările” cu care...

530 Vizualizări

Cine l-a ucis pe Radu Cosașu?

Un golan utecist. Un tânăr scriind pentru gagici, cu utopia pe utopie călcând. Un comunist care s-a pierdut de familie („nu se face ideologie cu părinții”), dar a câștigat un vis. Ilegalist, inteligent, uneori nemernic și feroce. Iubind femei din...

836 Vizualizări

Verticalitatea care emană din poezie

După Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina este al doilea mare poet optzecist căruia îi apare integrala poetică. Așa cum am dedicat la vremea ei o anchetă integralei poetice a lui Cărtărescu, găsim necesar (de o necesitate deopotrivă estetică și etică) să dedicăm ancheta de față integralei poetice a lui Mușina.

Vă rog să stați la rând, ajunge pentru toți!

Nu știu cum reușesc unii să-și facă antologii sau volume cu opera poetică încă din timpul vieții, iar pentru un poet de calibrul lui Mușina au trebuit să treacă trei ani de la moartea lui pentru ca o operă poetică integrală să iasă pe piață. Pavor nocturn,...

531 Vizualizări

Terminus Valparaiso

La aproape trei ani de la dispariția lui Alexandru Mușina, un demers editorial asemănător cu cel al Editurii Tracus Arte – de a aduna în două volume întreaga operă poetică a scriitorului brașovean – poate fi considerat atât un gest de profundă...

729 Vizualizări

Alexandru Mușina – Poetul, Cetatea

„Încerc să îmi imaginez o lume fără poeți, fără poezie: ar fi o lume încremenită.” Acestea sunt cuvintele lui Alexandru Mușina din Poezia – teze, ipoteze, explorări (Aula, 2008), cuvinte care, în opinia mea, descriu foarte bine demersul...

485 Vizualizări

The devil is in the details

Cred că e de neocolit – deși presupun că e, de asemenea, indiscutabil și evident, oricât de exigenți am vrea să fim – să încep prin a afirma că Opera poetică a lui Alexandru Mușina e o carte-sărbătoare și o carte-festin. Sărbătoare pentru că,...

717 Vizualizări

Un parcurs

Ceea ce mă umple de îndoială în privința acestui demers e relația mea precară cu moralitatea, în sensul că nu știu cât de demn m-aș comporta în situații-limită. Prin urmare, cum să scriu despre un om care s-a comportat demn într-o perioadă...

559 Vizualizări

Liiceanu-Pleșu. „Dialoguri de duminică”

O carte de Andrei Pleșu e întotdeauna tratată ca un eveniment. După cum tot ca eveniment e primită și o carte de Gabriel Liiceanu. O carte-dialog semnată de amândoi, așa cum este „Dialogurile de duminică”, ar fi așadar un dublu eveniment. Pe care anchetele „Timpului” nu aveau cum să-l rateze.

Optsprezece dialoguri orientate

În sporovăiala informă de la TV, unde limbajul și-a pierdut nu numai acuratețea formală, ci și dimensiunea de adevăr, doi intelectuali reprezentativi ai cetății au decis în 2011 să discute relaxat (și în direct) despre temele importante ale existenței...

669 Vizualizări
Nu aș putea spune cu exactitate dacă editurile organizează angajat, dar într-o manieră subtilă o ripostă la adresa tensiunilor...
„Suferă de o cronică lipsită de umor și de absența radicală a spiritului autocritic”; „e statuar, inflexibil,...
Institutul francez din Iași a găzduit, la mijlocul lunii iulie, un eveniment expozițional inedit pe scena de artă vizuală locală...
Expoziția Iași – Capitală regală, dispusă pe simezele Muzeului Municipal din Iași în perioada iunie-iulie...
Deși nu s-a aflat printre filmele premiate anul acesta la TIFF, filmul lui Marc Crehuet El rei borno (Regele cu un...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral