focus

Terminus Valparaiso

La aproape trei ani de la dispariția lui Alexandru Mușina, un demers editorial asemănător cu cel al Editurii Tracus Arte – de a aduna în două volume întreaga operă poetică a scriitorului brașovean – poate fi considerat atât un gest de profundă...

632 Vizualizări

Alexandru Mușina – Poetul, Cetatea

„Încerc să îmi imaginez o lume fără poeți, fără poezie: ar fi o lume încremenită.” Acestea sunt cuvintele lui Alexandru Mușina din Poezia – teze, ipoteze, explorări (Aula, 2008), cuvinte care, în opinia mea, descriu foarte bine demersul...

399 Vizualizări

The devil is in the details

Cred că e de neocolit – deși presupun că e, de asemenea, indiscutabil și evident, oricât de exigenți am vrea să fim – să încep prin a afirma că Opera poetică a lui Alexandru Mușina e o carte-sărbătoare și o carte-festin. Sărbătoare pentru că,...

624 Vizualizări

Un parcurs

Ceea ce mă umple de îndoială în privința acestui demers e relația mea precară cu moralitatea, în sensul că nu știu cât de demn m-aș comporta în situații-limită. Prin urmare, cum să scriu despre un om care s-a comportat demn într-o perioadă...

476 Vizualizări

Liiceanu-Pleșu. „Dialoguri de duminică”

O carte de Andrei Pleșu e întotdeauna tratată ca un eveniment. După cum tot ca eveniment e primită și o carte de Gabriel Liiceanu. O carte-dialog semnată de amândoi, așa cum este „Dialogurile de duminică”, ar fi așadar un dublu eveniment. Pe care anchetele „Timpului” nu aveau cum să-l rateze.

Optsprezece dialoguri orientate

În sporovăiala informă de la TV, unde limbajul și-a pierdut nu numai acuratețea formală, ci și dimensiunea de adevăr, doi intelectuali reprezentativi ai cetății au decis în 2011 să discute relaxat (și în direct) despre temele importante ale existenței...

556 Vizualizări

Taclale și madlene culturale

De ce ne plac așa de mult cărțile-dialog? De ce au tot mai mare trecere la noi? Întrebări retorice, firește. Degeaba ne-am interconectat până la viciu. Cu cât știm tot mai multe unii despre alții, cu atât știm mai puțin. Cărțile-dialog sunt madlenele...

583 Vizualizări

O apologie a taifasului

Nu știu dacă punerea în pagină a unui discurs ne oferă o viziune mai clară asupra temei de dezbatere avute în vedere, cum nu știu dacă imaginea este mai slabă decât cuvântul tipărit. La fel de bine, am câteva rețineri în a fi extrem de...

583 Vizualizări

Dialoguri 24/7

Nu mă adresez celor care, în 2011, au urmărit consecvent pe TVR 1 suita discuțiilor dintre Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Aceștia știu că dezbaterile socratice dintre cei doi interlocutori au văzut tușul tipografiei în 2015, sub titlul Dialoguri de duminică....

506 Vizualizări

Dosarul unei cărți-eveniment

Radu Dimitriu (coordonator), Ionel Muntele, Silvia Marcu, Andreea Dimitriu, „Migrațiile internaționale ale populației din Moldova”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, 197 p

Distins cu Premiul „Simion Mehedinți” al Academiei Române la sfârșitul anului 2015, volumul constituie demersul unei echipe interdisciplinare, care ne propune o radiografie a migrației forței de muncă din Moldova. Conștientizată în spațiul european odată cu primirea în UE a statelor ex-comuniste și transformată recent (odată cu exodul sirian) într-una dintre cele mai acute probleme ale societăților democratice, tema migrației are șansa de a fi tratată aici cu instrumentele precise ale unor cercetători experimentați, care reușesc să depășească limitele cazului particular. Anunțând cea de-a treia ediție a conferinței Perspectives in the Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Figures of Migration, Iași, 19-20 mai), grupajul de față oferă celor interesați un captivant dialog între abordări geografice, sociologice și politice.

Grupaj realizat de Roxana Patraș și Andreea Mironescu

O perspectivă „clinică” asupra migrației

Mutaţiile demografice, alături de exodul diferitelor „cohorte” dinspre state „fragile” spre state consolidate legitimează cercetarea ştiinţifică a fenomenului migrator de la începutul secolului XXI. Lucrarea de faţă este produsul unui efort epistemologic...

571 Vizualizări

Amintiri din comunism

Splendida carte coordonată de Ioana Pârvulescu, Și eu am trăit în comunism, e importantă în primul rând pentru tinerii care nu au trăit în comunism; poate funcționa ca un fel de memorie externă, indirectă, pentru cei care, din fericire, n-au fost nevoiți să rețină în memoria lor directă acele vremuri de enormă răutate a istoriei. Ancheta noastră aduce în paginile revistei reacția a doi tineri, născuți în 1989 și 1990, o reacție atât la cartea per se, cât și la acele vremuri.

De la confruntarea electorală dintre JFK și Richard Nixon încoace, democrațiile consolidate ale lumii au intrat în...
Este greu de spus cât de mari ar trebui trasate cercurile grijii. Este greu de spus de cine trebuie să avem grijă sau pentru...
Ironic, direct, dezolant, profetic, artistul Gheorghe Lungu nu rătăcește după rețetele specifice Pop Art-ului postmodern, nu...
Spuneam și cu alte ocazii că premiile de arhitectură pot fi o unealtă de direcționare a profesiei, de certificare a unui anumit...
Stilul direct și controversat al dramaturgului american Neil LaBute, preocupat de trame de cuplu, se pliază foarte bine pe stilul...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral