focus

Eu nu am trăit în comunism

„We shall meet in the place where there is no darkness.” (George Orwell, 1984) M-am născut în 1990. Sunt unul dintre așa-numiții – în acea perioadă de tulbure exaltare a presei de la noi – „copii ai libertății”. Totuși,...

694 Vizualizări

Eu nu am trăit în comunism, dar l-am cunoscut

Născut în vara lui ’89, nu pot să mă plâng de viața din comunism, cum nu mă pot mândri că am fost pionier sau șoim al patriei. Dar locul natal, un orășel din nordul Botoșaniului, precum și cenușiul de tranziție mi-au lăsat amintiri ciudate, care...

806 Vizualizări

Lumea de ieri

Un eseu exemplar, fără bosă speculativă. Asta este, în țesătura ei intimă, această carte. Pentru cei care încă n-au avut răgazul de-a o răsfoi, câteva fraze de familiarizare: Ioana Pârvulescu, editorul volumului, a solicitat unui număr de 95 de...

592 Vizualizări

Prin gaura improvizată a peretelui

În epoca marilor răscumpărări violente ale rănilor de pe urma ceaușimii, a strigătelor de revoltă la adresa unui dictator mutilant, volumul Și eu am trăit în comunism (apărut la Editura Humanitas, la finele anului 2015) apare ca un exercițiu de vindecare temperat...

557 Vizualizări

Hasta la memoria siempre!

Recent, un prieten s-a întors dintr-o vizită în Caraibe. A fost nevoie doar de o ofertă last minute și de o destinație atrăgătoare pentru ca, în mai puțin de două minute, să ia decizia. Detaliile exacte nu l-au prea interesat. Nu mică mi-a fost mirarea...

420 Vizualizări

Dosarul unei cărți-eveniment

Ovidiu Buruiană, Liberalii. Structuri și sociabilități politice liberale în România interbelică, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, 692 de pagini

Cartea lui Ovidiu Buruiană, Liberalii. Structuri și sociabilități politice liberale în România interbelică, a primit Premiul „Mihail Kogălniceanu”, decernat în decembrie 2015 de Academia Română. Excelent documentat și bine ancorat în bibliografia occidentală, demersul profesorului ieșean a impus de la sine alcătuirea unui dosar critic complex, capabil să răspundă provocărilor lansate de autor. Recenziile au fost realizate de specialiști din domenii diverse, precum istoria (Ana-Maria Stan), literatura română (Andreea Mironescu), politologia (Diana Mărgărit) și comunicarea (Ioan-Alexandru Grădinaru). Astfel, am încercat să surprindem nu numai o pluralitate de perspective, ci și interesul comunității academice românești pentru acele cărți-eveniment care, deși nu beneficiază de promovarea marilor rețele de distribuție, își găsesc propriul drum spre cititorii competenți.

Dosar realizat de Roxana Patraș

O monografie îndelung așteptată

Ovidiu Buruiană, unul dintre tinerii istorici care s-au format și activează la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, le propune specialiștilor, dar și publicului larg o cercetare complexă, cu informații dense și bine structurate. Printr-o documentare extinsă...

555 Vizualizări

Modernitatea și politica

Este politica o cucerire a modernității, un bun câștigat pentru individul de rând alături de alte comodități ale vieții moderne? Opera lui I.L. Caragiale, elaborată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, dă mărturie despre...

560 Vizualizări

Ați spus cumva liberalism?

Probabil că unul dintre cele mai puternice mituri din mentalul românesc postcomunist a fost cel al vârstei de aur monarhiste. Ca o punte peste iureșul comunist, realitățile noii Românii ce se proclama liberă și democratică își căutau rădăcinile într-un...

435 Vizualizări

Ontologia densă a arhivei

În ciuda vicisitudinilor politice sau culturale, în răspărul modelor și al capriciilor, datoria unui umanist autentic este de a fi la curent cu cele mai recente reconstrucții pe care istoricii le fac asupra trecutului. În primul rând, contactul cu rezultatele...

455 Vizualizări

Meteoritul „Solenoid”

Evenimentul literar al anului trecut a fost, fără dubiu, apariția romanului Solenoid al lui Mircea Cărtărescu, aterizat pe planeta noastră literară ca un meteorit gigant, nedetectat de telescoape. S-a scris deja mult despre el, se va mai scrie încă pe atât și, de asemenea fără dubiu, romanul va reconfigura întregul câmp literar autohton. Pentru ancheta din acest număr am invitat doi foarte tineri poeți să spună cum au citit ei acest roman. Entuziasmul lor e o anticipare aproape obiectivă a acelei reconfigurări.

Unul din ei aude, unul e surd

M-am pregătit mental timp de vreo lună ca să citesc cartea numai și-apoi tot cam pe-atât să scriu despre ea. Mi-e greu și de foarte puține ori pot să vorbesc despre cărți cum a fost asta, cărți pe care le respir, le mănânc, le visez. Întorc ultima pagină...

820 Vizualizări

Blind eyes could blaze like meteors

Există, în special la scriitorii adevărați, adică la scriitorii cu adevărat curajoși, care nu se feresc să arunce toți pionii în luptă, o naturalețe de a spune lucrurilor mari pe numele lor și de a nu părea trecuți, creduli, clișeici. Acești scriitori adevărați...

916 Vizualizări

Romanul din poem

Lansarea Solenoid-ului, ultimul roman semnat de Mircea Cărtărescu, a reprezentat probabil cel mai așteptat eveniment literar de anul trecut. Chiar dacă, fin ironic, autorul a divulgat în cadrul lansărilor că „păcălește lumea” prin ușurința cu care scrie,...

734 Vizualizări

Fugă contratimp prin biblioteca Babel

Încercând să vorbești despre Solenoid-ul lui Mircea Cărtărescu, ești oarecum pus în situația de a-ți configura întreaga structură ficțională de înțelegere a operei acestuia, reconstituind parcursul ce dă naștere, într-un proces subtil...

588 Vizualizări

Partea nevăzută decide totul

Ca întotdeauna, fiecare carte nouă semnată de Horia-Roman Patapievici e un eveniment: deschide linii de discuție, catalizează polemici, coagulează pe liniile de atracție ale câmpului ei magnetic tot ce se gândește azi mai viu. Partea nevăzută decide totul nu face excepție de la aceasta. Prin urmare, am invitat doi dintre cei mai remarcabili eseiști ai generației tinere să o comenteze pentru revista Timpul.

De la confruntarea electorală dintre JFK și Richard Nixon încoace, democrațiile consolidate ale lumii au intrat în...
Este greu de spus cât de mari ar trebui trasate cercurile grijii. Este greu de spus de cine trebuie să avem grijă sau pentru...
Ironic, direct, dezolant, profetic, artistul Gheorghe Lungu nu rătăcește după rețetele specifice Pop Art-ului postmodern, nu...
Spuneam și cu alte ocazii că premiile de arhitectură pot fi o unealtă de direcționare a profesiei, de certificare a unui anumit...
Stilul direct și controversat al dramaturgului american Neil LaBute, preocupat de trame de cuplu, se pliază foarte bine pe stilul...

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral