polis

Căsătoria și politica sexualității

Problematica sexualității cetățenilor unei țări, oricât de privată ar putea părea, se află sub semnul politicului, al unui control comunitar și statal, care stabilește norma socială dezirabilă pentru comportamentele sexuale, configurându-le astfel după logica...

801 Vizualizări

2015: anul crizelor

Anul trecut îmi intitulam sinteza politică din numărul special al revistei Timpul „Anul 2014: încheierea unui ciclu”, aducând următoarele argumente în favoarea acestei proiecții: reaprinderea „războiului rece”, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, al apariției „cortinei de fier” la Kiev; votarea de către Parlamentul European a Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană; anul alegerilor în UE, în contextul mișcărilor separatiste și al ascensiunii formațiunilor cu mesaje naționaliste; alegerile din România, puternic marcate de semne de fermitate ale justiției și de faptul că, după 25 de ani de postcomunism, România a ales un președinte ce aparține unei minorități naționale și religioase. Ce s-a mai întâmplat de atunci pe aceste coordonate?

2015: anul crizelor

Rusia nu a dat înapoi în Ucraina, ba face gesturi care să-i consolideze puterea și în alte zone; guvernarea de la Chișinău a compromis succesul de la Vilnius, dar încă există speranțe că Moldova își va păstra parcursul european, întrucât...

866 Vizualizări

Votul prin corespondență

După un sfert de secol de democrație postcomunistă, societatea românească încă mai discută pe tema dreptului la vot, existând încă opinii care susțin ideea votului cenzitar pe diferite criterii (venit, nivel de educație etc.). Migrația economică, ce a trimis peste 3 milioane de români peste graniță, a devenit un motiv pentru a pune în discuție dreptul celor din diaspora de a-și exercita votul. Referendumul din vara lui 2012 pentru suspendarea președintelui a fost o ocazie pentru o mare parte a clasei politice pentru a susține ideea că cei plecați la muncă ar trebui să nu poată vota. Datele recensământului populației din 2011 au fost prezentate în diferite variante, încât și astăzi românilor nu le este clar câți cetățeni cu drept de vot sunt în România și câți sunt afară. În 2012, guvernanții au susținut că cifra de 18 milioane este incorectă, pentru ca la următoarele alegeri să o prezinte ca fiind valabilă. Și pentru că la aceasta nu se mai putea umbla, au apărut disputele referitoare la condițiile în care ar trebui să voteze cetățenii români din diaspora. Am putut vedea abuzurile comise împotriva celor din diaspora la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 și ceea ce s-a întâmplat atunci a readus în discuție tema votului prin corespondență. În prezent, introducerea acestui tip de vot este o temă de dispută între partidele de guvernământ, care doresc să nu fie introdus de la viitoarele alegeri parlamentare, și cele din opoziție, care doresc introducerea lui din același motiv: experiența din noiembrie 2014. Dincolo de aceasta, s-au emis argumente pro și contra acestui mod de exercitare a dreptului de vot. Pe de o parte, se arată faptul că introducerea lui facilitează exercitarea dreptului de vot a celor plecați din țară, că elimină crearea situațiilor precum cea din noiembrie 2014 și că reprezintă o reducere semnificativă a costurilor. De cealaltă parte, se arată că această metodă expune procesul electoral la fraude. Care are mai multă dreptate? Ce beneficii poate aduce votul prin corespondență democrației noastre?

Chelul și tichia de mărgăritar

Perspectiva mea asupra democrației este maximalistă: practicarea zecilor de tipuri de participare civică și politică; votul obligatoriu; forme diverse și eficiente de democrație directă la nivel local; referendumuri în toate problemele importante la nivel național și...

682 Vizualizări

Teama de alegători

„Dacă se introduce acest sistem de vot, nu are rost să participăm la alegeri, este clar că se va frauda votul. Nu vom fi complici și nu vom legitima acest sistem. Vom sesiza toate organismele internaționale și vom apela la orice mijloc de protest pentru ca acest mijloc...

903 Vizualizări

Strategia-bumerang a PNL

O lege a votului prin corespondență va putea fi aplicabilă la alegerile de anul viitor doar dacă va fi adoptată până în 31 octombrie, conform Curții Constituționale și în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția. E însă trecut deja de jumătatea...

718 Vizualizări

Marota votului prin corespondență

Cu toții știm, dar mai ales politicienii, că voturile cetățenilor români din afara țării au căpătat o greutate specifică tot mai mare în ansamblul procesului electoral. Dovada cea mai recentă a reprezentat-o ultimul scrutin prezidențial, când, culmea,...

698 Vizualizări

Marșul asupra Europei

Abia se încheiase „criza Greciei”, se iese cu greu din „criza economică” și iată că Uniunea Europeană s-a trezit în mijlocul unei alte crize. Marșul asupra Europei al musulmanilor veniți din nordul Africii și din Orientul Mijlociu este încă o mare piatră de încercare pentru solidaritatea europeană. Cine se putea gândi că prin mult securizatele și inexpugnabilele granițe ale spațiului Schengen (prin care nu toți cetățenii europeni trec la fel) vor putea trece fără opreliști populații din spațiul extracomunitar? Cazul Charlie Hebdo, ce i-a reunit acum jumătate de an pe liderii europeni într-un marș al solidarității în apărarea libertății, pare un caz minor față de fenomenul cu care se confruntă acum UE. Vremea gesturilor simbolice a trecut, fiindcă acum este vorba despre luarea imediată a unor măsuri pentru gestionarea nou-veniților și a celor ce le vor urma exemplul și despre calcularea efectelor pe termen mediu și lung. Deocamdată, politicienii dau dovadă de derută, în timp ce prin fața europenilor se succedă imagini cu un copil mort pe plajă, cu violențele stradale ale imigranților pe unde ajung prin Europa, cu mame cu copii în brațe, cu imigranți care aruncă hrana și apa oferite de autorități, cu imigranți plângând, cu militanți jihadiști proaspăt rași prezentându-se ca refugiați ș.a.m.d. În așteptarea unor decizii ale liderilor politici, europenii își formează opinii diferite despre fenomen și încearcă să răspundă la diferite întrebări: sunt imigranți sau refugiați? Vor să muncească sau vor să trăiască din ajutoare sociale? Cât va dura șederea lor în Europa? Când vor veni deciziile coerente ale liderilor noștri?

Europa, succesul și invaziile

De mii de ani, oamenii s-au mișcat din zonele mai sărace către cele mai bogate. Este un fenomen normal sub aspect mental dorința să trăiești mai bine, iar dacă deplasarea se realizează individual sau în familie, nu apar obiecții asupra fenomenului. Cu toate acestea,...

829 Vizualizări

We have met the enemy and he is us

Voi începe abrupt prin a-mi exprima dezacordul cu titlul ales pentru tema acestei ediții a paginilor „Polis” pentru această dezbatere asupra fenomenului refugiaților. Titlul acesta sugerează deja ideea de asediu, precum și pe cea de conspirație. Or, în...

835 Vizualizări

Ruinele, ieri și azi

Doris Mironescu, Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2016

 

Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate? Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi

> Citește integral