Emanuel Copilaș

vineri

3

martie 2017

0

COMENTARII

Limitele ideologiei într-o societate periferică. Un răspuns lui Emanuel Copilaş

Postat în Actualitate

17093973_1345505928806014_894441204_n

Emanuel Copilaș (EC) a scris un articol în Timpul, „Ideologia noastră cea de toate zilele”, articol menit să lămurească anumite critici făcute autorului de către Paul Cernat și subsemnatul. Ce am făcut eu? Scriind despre volumul Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX, am considerat că atunci când EC face o critică aspră unei ideologii particulare (bolșevismul în cazul de față), o face folosind un alt instrumentar doctrinar, nu mai puțin îmbibat de anumite clișee discursive. Răspunsul universitarului timișorean este cumva tranșant: ne raportăm la o ideologie din interiorul altei ideologii. Adică ne asumăm o poziție, ne plasăm pe o axă. Una pe care EC și-a asumat-o concret, o social-democrație ce menține încă vie flacăra internaționalismului, internaționalism abandonat de partidele comuniste. Mai concret, dacă Copilaș își indică cu […]

duminică

19

februarie 2017

2

COMENTARII

Ideologia noastră cea de toate zilele

Postat în Actualitate

ideology-ideology

Acest scurt text se dorește a fi un răspuns și în același timp o completare la adresa unor critici voalate aduse subsemnatului de către Aurelian Giugăl și Paul Cernat. Astfel, într-o recenzie a lucrării Incursiuni în istoria politică și intelectuală a secolului XX (Iași, Adenium, 2014), publicată în revista Studia Politica. Romanian Political Science Review, Giugăl afirmă că, prin criticile pe care le aduc acolo bolșevismului, nu fac decât să avansez o agendă ideologică proprie. La fel, dar din altă direcție, Paul Cernat îmi reproșează, într-o recenzie a lucrării lui Claude Karnoouh, Pentru o genealogie a globalizării. Eseuri critico-filosofice ale unui sceptic în acțiune (Suceava, Alexandria Publishing House, 2016), recenzie intitulată „Singurătatea (și curajul) unui gânditor critic”, (Observator Cultural, nr. 860, 2017) – faptul că aș fi insinuat, într-o recenzie […]

joi

19

ianuarie 2017

0

COMENTARII

Voință și esență. Schopenhauer, Hegel și problema ontologiei moderne

Postat în Actualitate

death to hegel

Introducere Mi-am asumat în acest eseu o sarcină extrem de dificilă: aceea de a compara două filosofii și două personalități diametral și ireconciliabil opuse. Unul dintre cei mai importanți rivali ai lui G.W.F. Hegel, Arthur Schopenhauer își începe, întocmai ca Hegel, cariera filosofică la Jena; în 1820, când Hegel preda deja la Universitatea din Berlin și dobândise o faimă filosofică impresionantă, Schopenhauer îl ajunge din urmă și își programează prelegerile publice astfel încât să coincidă cu cele ale autorului Fenomenologiei spiritului. Frustrat de lipsa totală de succes și de amfiteatrele pline ale lui Hegel, Schopenhauer va părăsi definitiv viața universitară și îi va purta un permanent resentiment lui Hegel. Ar fi prea simplu și, în cele din urmă, metodologic inadecvat, să considerăm că doar motivațiile personale au jucat un rol […]

miercuri

11

ianuarie 2017

0

COMENTARII

Pata care refuză să dispară

Postat în Actualitate

15941628_1826297117611958_998268621_n

Rândurile de mai jos fac parte din introducerea volumului „Pata:” „Pata – tematică și abordare”. La o lansare la Timișoara, pariul editorilor a fost că după activismul anti-comunist al anilor 1990, cel eco-civic al anilor 2000, asistăm după criza economică globală la un al treilea val de activism autohton, la un activism cu mize sociale, care trateazăgravele inegalități din societatea românească. Volumul editat de Adi Dohotaru, Hajnulka Harbula și Eniko Vincze și apărut în ultima parte a anului 2016 la Editura EFES din Cluj, poate fi descărcat în întregime la acest link: http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/PATA-web-v11.pdf Prin interviuri, documente și imagini, volumul „Pata”surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple […]

sâmbătă

31

decembrie 2016

0

COMENTARII

Discipolul rebel. Antonio Gramsci despre filosofia politică a lui Benedetto Croce

Postat în Actualitate

gramsci-cop-1

Antonio Gramsci, Caietul 10 (1932-1935). Filosofia lui Benedetto Croce, traducere de Sabin Drăgulin, Editura Adenium, Iași, 2016 Mărturisesc că nu l-am citit pe Benedetto Croce. Dar Antonio Gramsci îl prezintă, explică și critică atât de nuanțat și de convingător, încât nici nu cred că am să o mai fac vreodată. Hegelian de formație liberală, Croce a fost unul dintre cei mai influenți filosofi politici italieni de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Odată cu el a început respirația istorică a Italiei, consideră Gramsci, așa cum întreg secolul XIX a fost radical și violent, am putea spune, proiectat în istorie de către Hegel însuși: „care este caracteristica secolului al XIX lea în Europa? Nu aceea de a fi istoria libertății sau de a fi istoria libertății conștiente ca atare; […]

Pagina 1 din 1112345...10...Ultima »