Leonard Relea

luni

25

septembrie 2017

0

COMENTARII

Aurel Luca, ultima scenă. La adio

Scris de , Postat în Actualitate, Amintiri despre oameni, Exclusiv

Aurel luca si LUDIC
Sâmbătă, 23 septembrie 2017

 

Aurel Luca: ”O spun cu tristețe că eu am rămas ultimul… mohican. Deci urmează ca și eu să dispar”.

O declarație aproape premonitorie, din iulie 2016. Era după întâlnirea ”ludicilor 85”. Eu am ajuns printre ei ceva mai târziu, în 1989. E adevărat că n-am stat decât vreo 2 ani pentru că m-a sedus presa. Și poate că n-a fost rău. Altfel, n-aș fi avut șansa acelui interviu. Și am vrut să mai facem un interviu. Am vrut să discutăm despre ”omul Aurel Luca”, omul care stătea, la fiecare spectacol, într-un colț al sălii, topindu-se în mulțimea de spectatori. Am vrut să discutăm despre demonii și îngerii lui Aurel Luca, despre frică și curaj când îți privești din culise copilul cum crește și hipnotizează o sală , despre personajele pe care le-a iubit sau pe care le-a detestat, despre secundele și eternitățile scenei, despre nopți și zile timp de aproape 40 de ani la etajul doi al Casei de Cultură a Studenților din Iași.
Aurel Luca a fost un Pygmalion. A știut să dea încredere oamenilor de lângă el, a modelat caractere, a influențat destine, avea capacitatea de a vedea potențialul și de a crea valoare acolo unde alții vedeau doar banal.
A construit un spirit. Spiritul LUDIC de la Iași. A creat o familie: familia LUDIC de la Iași. O familie împânzită acuma prin toată lumea. În 2018 ar fi vrut să sărbătorească 40 de ani de LUDIC și să lanseze o carte care să spună povestea visului LUDIC.

Citiți și Aurel Luca: Teatrul Ludic va pleaca odată cu mine

Da, am vrut să continui interviul din vara lui 2016. Din păcate, nu am găsit un timp în care să ne întâlnim. E o lecție pentru mine. Lecția care îmi spune că fiecare moment are timpul lui, altfel trece. Trebuia să găsesc timp atunci când a putut el. Acuma e prea târziu chiar și pentru regrete. O lecție pe care nu trebuie să o uit. Mai ales că pe zi ce trece, anii pe care îi trăim se numără, de fapt, în scădere.

Sâmbătă, 23 septembrie 2017, vestea a căzut ca un fulger:

”Astăzi, teatrul tânăr românesc a îmbătrânit pentru o secundă… aceea în care REGIZORUL AUREL LUCA S-A STINS”…

Odihnește-te în pace!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *