Leonard Relea

luni

24

octombrie 2016

0

COMENTARII

Miroslav Tichy , un om care și-a trăit pasiunea

Scris de , Postat în Actualitate

miroslav tichy
24 octombrie, 2016

Miroslav Tichy  a fost un tip fabulos despre care e greu să spun că și-a trăit viața. Mai degrabă pot spune că și-a trăit Pasiunea. S-a născut pe 20 noiembrie 1926 și a plecat pe 12 aprilie, 2011.
Probabil că mulți nu l-am fi dorit ca vecin. Probabil că majoritatea l-am fi considerat un cerșetor. L-am fi înconjurat dacă îl vedeam pe stradă.

Și totuși… promitea să devină un pictor de succes în timp ce era student al Academiei de Arte Frumoase din Praga. Instaurarea regimului comunist și noile directive în artă l-au făcut să renunțe la studii. A fost considerat chiar un disident al regimului comunist. A fost încarcerat într-o închisoare și într-un ospiciu.
A continuat să picteze pentru el. Apoi s-a orientat spre arta fotografică. Sunt multe de spus.

Mi s-a părut interesant altceva. Fotografiile le realiza cu aparate foto construite de el din deșeuri, din gunoaie: cutii de conserve, cartoane, elastice, bucăți de placaj și ață, capace de bere, pe care le îmbina între ele chiar și cu smoală din asfalt. Ba mai mult, la un moment dat povestește cum și-a confecționat singur lentile din plexiglas. Le decupa cu un cuțit și le ajusta cu glaspapir, lustruindu-le apoi cu o pastă de dinți amestecată cu scrum.  (La minutul 27 din filmul de mai jos puteți vedea cum arată aparatul de fotografiat construit de Miroslav Tichy.)

Pasiunea sa a fost să fotografieze femeile din orașul său, Kyjov, în diferite ipostaze cotidiene banale. Și totuși, fotografiile sale imperfecte au ceva aparte, au acel defect care le transformă în poezie, după cum spunea chiar Miroslav Tichy.

A fotografiat pentru propria plăcere. Uneori făcea și câte 3 filme pe zi. Fotografiile erau developate într-un singur exemplat și apoi lipite pe cartoane. Nu l-a interesat să le facă publice, nu s-a considerat un artist, nu a dorit celebritate.
L-a făcut celebru un fost vecin, Roman Buxbaum, care a încercat să-i salveze munca (nu vreau să intru în amănunte). Prima expoziție a avut-o în 2004.

 

Urmăriți filmul acesta de 30 de minute. O să vedeți un om FERICIT. E omul fericit pentru că face ceea ce îi place. Și nu o face pentru alții, ci pentru el. Nu-l interesează părerile celorlalți. Nu-l intereseaza viața celorlalți.
Spune la un moment dat: ”Aud mereu în jurul meu: viață, viață, viață. Ce este viața?”
Și, într-adevăr, ce este viața fără pasiune? După cum spuneam la început, Miroslav Tichy și-a trăit Pasiunea. Viața a fost doar un pretext.
PS: Am scris paragrafele de mai sus pentru că am fost impresionat de ceea ce am văzut. Nu mă pricep la arta fotografică și nici la artă în general. M-am documentat un pic, pe ici, pe colo, pentru că nu știam nimic despre el. Găsiți în memoria internetului mai multe amănunte (wikipedia, youtube, tichyocean.com).
Mulțumesc Adinei Scutelnicu pentru că mi-a dezvăluit într-o postare existența acestui Om Fericit!

Sursa foto: Filmul Tarzan retired (2004), postat pe youtube.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *