Leonard Relea

luni

15

mai 2017

0

COMENTARII

Nouă adevăruri triste

Scris de , Postat în Exclusiv, Gânduri

adevaruri triste
Luni, 15 mai 2017

 

adevăruri triste 1

E trist când privesc coala albă de hârtie sau ecranul computerului și mă simt învins de cuvinte. Caut prin arhive, printre fragmente de texte, câteva idei ca să nu treacă ziua de luni fără un text pe acest blog. Caut cu disperare. Se apropie miezul nopții și nu vreau să treacă ziua fără să apăs pe butonul ”publică”. E un contract cu mine însumi. Duminica viitoare se împlinesc doi ani de când construiesc acest blog. Nu știam dacă voi rezista, dar mi-am impus un ritm pe care, până acuma, l-am respectat. O fac pentru că prima lecție pe care am învățat-o în presă a fost că ”trebuie să-mi respect cititorii”. Dacă nu poți să-i respecți pe cei care te citesc, atunci degeaba scrii, degeaba crezi că ai ceva de spus. Oamenii pe care îi respecți te înțeleg chiar și atunci când nu ai nimic de spus. Astăzi nu am nimic de spus. Doar niște fragmente, amintiri pe care vreau să le împărtășesc cu cititorii mei. Amintiri și adevăruri triste…

adevăruri triste 2

Zilele trecute, într-o discuție amicală, un puștan de 10 ani, dintr-o familie de TOP 300 Capital, mă privește insistent:
– Aveți mașină?, mă întreabă.
– Da, am…, am răspuns încercând să evit un răspuns clar.
– Și ce mașină aveți? BMW?, insistă puștanul.
– Ei.. n-am avut eu bani de BMW, îi spun.
– Atunci aveți Mercedes? continuă tirul întrebărilor.

-Nu. Nici Mercedes!

-Audi, nu se lasă puștanul…

-……
Mi-a fost rușine să-i spun că n-am avut bani nici măcar de un Audi.
De unde să știe el că în presă banii și celebritatea vin când nu mai ai nevoie nici de una, nici de cealaltă.
Celor care vor o carieră în presă le spun: învățați mai întâi o meserie. După aceea puteți să va jucați și de-a presa până vă trece.
Nu mă refer la presă așa cum se practică acuma.

Citiți și Ziua mondială a libertații presei

 

adevăruri triste 3

Am constatat că lămâile care se vând în Iași sunt de două feluri: lămâi pentru coajă și lămâi pentru sâmburi. Dimineață, dintr-o jumătate de lămâie cred că am scos vreo 15 sâmburi. După-amiază, am cumpărat de la un hypermarket (nu contează care, deoarece toate se aprovizionează din același loc) niște lămâi imense a căror coajă are cel puțin jumătate de centimetru grosime.

adevăruri triste 4

Mă întâlnesc, astăzi, pe stradă cu o cunoștință. Fost coleg de facultate, acuma patronul unei mari firme care te pregătește pentru plecarea pe ultimul drum.
Îl salut și el îmi răspunde: ”Să trăiți! Să trăiți!”
Hm… cu urări de genul ăsta riscă să între în faliment… :)))
Ori, poate se gândea că am contract cu concurență. :)))

 

adevăruri triste 5

Am fost martor, zilele trecute, la o discuție telefonică în timp ce stăteam la rând într-un supermarket. Un domn, stilat, încerca să explice unor prieteni cum pot ajunge din Campusul Tudor Vladimirescu la Palatul Culturii. Ei bine, eu care cunosc Iașul și mai ales zona respectivă, ascultând, fără să vreau, indicațiile domnului din fața mea, aveam impresia că trăiesc în alt oraș. Sigur m-aș fi rătăcit după cum încerca să explice. Ce să mai spun de cei care chiar erau străini de oraș?
Și era atâta de simplu: trebuiau să urmeze linia de tramvai și la al patrulea semafor să vireze stânga. Până la urmă le-a sugerat să ia un taxi. Probabil se rătăcise și el în atâtea explicații.

adevăruri triste 6

Când văd cum arată unele manuale de școală, încep să mă gândesc cu simpatie la volumele Reader’s Digest.

Citiți și Redescoperiți literatura

 

adevăruri triste 7

Ce părere aveți despre asta:
– un pate vegetal este mai scump decât un pate … (am să scriu totuși) de carne, ficat sau ce mai pun ei acolo, în condițiile în care un kilogram de legume e mai ieftin decât un kilogram de carne.
– un spray nazal, de 10 ml, este cu mult mai scump decât un antibiotic.
Mai aveți și alte exemple?

adevăruri triste 8

Trebuie să citiți ultimul comentariu la volumul ”Hoțul de cărți”, de Markus Zusak, Editură Rao, 2011, vândut pe Emag.

DragosDDra: ”Cartea arată fabulos de bine!!! Coperțile și pagine sunt de o calitate înaltă și merită fiecare leu pentru achiziționarea ei. Mulțumim Emag!!!”

Sunt și tipi care cumpără cărți pentru decorarea casei. Speranța că într-o zi ar putea citi e nulă din start.
Iar unele comentarii, ce se vor elogioase, arată la fel de bine ca un târnăcop într-un parbriz.
Mă întreb ce fel de complimente face unei domnișoare acest tânăr care are opinii ferme despre o carte?

Citiți și Ce cărți ați lua cu voi într-un exil?

 

adevăruri triste 9

„Dovadă că există civilizații extratereste inteligente e faptul că nu ne-au contactat!”

Nu știu cine a spus-o… doar o dau mai departe!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *