Leonard Relea

luni

10

octombrie 2016

2

COMENTARII

O carte de week-end. Două cărți,… trei cărți

Scris de , Postat în Actualitate

carte gina stoiciu
Duminică, 9 octombrie 2016

O carte, două cărți și … de ce nu, trei cărți despre care voiam să vă povestesc pe scurt. Trei autori dintre care doar Ștefan Agopian este scriitor, Emanuel Tânjală este fotoreporter, iar Gina Stoiciu este profesor universitar în Canada. Trei oameni diferiți și trei cărți care au ceva în comun: timpul. Timpul memoriei. Toate poveștile celor 3 autori se petrec în special în anii 70 – 80. Fiecare cu experiențele sale, cu așteptările, împlinirile și dezamăgirile proprii. Trei universuri diferite care luate împreună ne dezvăluie doar o mică parte din lumea acelor ani.

Exilul. Viața în fragmente, de Gina Stoiciu – Editura Polirom (2014)

Cartea doamnei Gina Stoiciu, “Exilul. Viaţa în fragmente”, nu poate fi citită….

O carte care poate fi doar RECITITĂ….

Am citit-o în ianuarie 2014, la puțin timp după ce apăruse în librării.
La primul contact cu paginile am avut senzaţia că stau la o cafea cu doamna Gina Stoiciu şi o ascult povestind un film, o viaţă, un destin … un destin care nu pare a fi ajuns la final de drum…

O poveste sinceră, cu episoade de viaţă, dar şi cu afirmaţii directe care cu siguranţă vor supără pe unii dintre cei care se vor grăbi să citească.

Pe cei de “acolo” dar şi pe cei de “aici”. Pe cei de “acolo” pentru că spune adevăruri care arată “rănile” emigraţiei româneşti. Pe cei de “aici” pentru că ar putea să le năruie o anumită imagine pe care şi-au făcut-o despre ce înseamnă “acolo”.

A fost o cafea scurtă, de aproape o zi şi o bucată de noapte… Am descoperit multe întrebări şi am observat că există loc pentru multe răspunsuri… unele neexprimat Am rămas cu sentimente amestecate în suflet.

Mă întorc la ce am spus la început: cartea doamne Gina Stoiciu nu am putut s-o citesc… doar am ascultat-o…

Trebuie să o RECITESC….

Și am reciti-o în această vară… Am redescoperit-o. Nu e doar o carte de memorii, ci și o privire asupra a ceea ce înseamnă emigrația și imigrația.

Gina Stoiciu este profesor la Departamentul de comunicare socială și publică al Université du Québec à Montréal (UQAM).

 

Citiți și G. G. Marquez și parfumul de guayaba

 

Jurnalul unui fotograf, de Emanuel Tânjală – Editura Humanitas (2013)

 

carte emanuel tanjala

 

O carte excepţională, un fotoreportaj întins pe mai bine de 30 de ani. O carte scrisă cu pasiune, plină de pasaje de înţelepciune atât pentru pasionaţii de fotografie cât şi pentru cititorul obişnuit.

Fiecare fotografie are o poveste şi Emanuel Tânjală ne spune zeci de astfel de poveşti. O fotografie bună este o poveste în sine, dar e şi mai interesant când afli povestea care nu se vede. După cum spune: ”… sunt foarte mulţi purtători de aparate de fotografiat, dar puţini ştiu să facă fotografii”.

Din ultimele capitole ale cărţii (Portretul, Instantaneul, Detaliul în fotografie, Fotografia-document, Fotograful de presă) răzbate pasiunea autorului pentru fotografiat. Sunt sfaturi excepţionale, prieteneşti, înţelepte, scrise cu emoţie şi modestie.

Am citit în anii 80 câteva cărţi despre tehnica fotografiei (câte se găseau atunci) dar volumul lui Emanuel Tânjală transmite ceea ce lipseşte oricărei cărţi despre tehnică: emoţia şi sensibilitatea. Sunt lucruri care lipsesc aparatului rece de fotografiat.

Sunt lucruri pe care le aşează în fotografie doar ochii sufletului fotografului.

E o carte care se citeşte uşor în două zile fără a face un efort. Te ţine captiv în acest univers şi nu poţi să evadezi definitiv nici măcar după ce întorci şi ultima pagină.

Emanuel Tânjală, unul dintre cei mai cunoscuți fotoreporteri din Români, a debutat în 1970. Până în 1980 a avut 7 expoziții de fotografie. În 1981 primește o bursă de studii la Perugia, iar în 1982 emigrează în SUA. Din 1990 se întoarce în țară și colaborează cu Formula As, România Liberă, Prezent, Vacanțe la țară. Fotografiile sale pot admirate pe site-ul emanuel-tanjala.pixels.com

 

Citiți și Cornel George Popa, un autor reciti-Bill oricând

 

Scriitor în comunism (niște amintiri), de Ștefan Agopian – editura Polirom (2013)

 

carte stefan agopian

 

O carte de week-end… Scriitor în comunism, de Ştefan Agopian…  Chiar poate fi citită într-un singur week-end. Nu va aşteptaţi la cine-ştie-ce dezvăluiri.. Sunt doar nişte amintiri, după cum spune autorul… Unele pasaje sunt chiar reluate pe parcursul volumului… Amintiri din copilăria condimentată a autorului, amintiri despre cât de mult și-a dorit și cum a ajuns scriitor, amintiri despre viața scriitorilor din anii 70 – 80.

Ca să vă stârnesc curiozitatea vă voi spune că un capitol întreg îi este dedicat lui Nichita Stănescu, iar unul lui Marin Preda. Reușește oare Ștefan Agopian să demonteze niște mituri prin dezvăluirile sale? Rămâne să decideți fiecare după ce citiți cartea.

Am rămas cu senzaţia că manuscrisul a fost scris la o berărie, pe marginea unei mese cu multe halbe în faţă şi o scrumieră imensă plină cu resturi de ţigări ieftine, fără filtru….

Nu o recomand celor care sunt sensibili la anumite expresii pe care le întâlnim cu uşurinţă în exprimarea cotidiană…

Ștefan Agopian a debutat în 1979 cu romanul Ziua mâniei (Editura Cartea Românească). Are publicate mai mute volume de proză și teatru. În 2013 era redactor la Cațavencii.

Citiți și O întâlnire cu Căpitanul Conan
Citiți și Călătoria lui Lili Crăciun… până în Iad și înapoi

 

 

 

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *