Leonard Relea

marți

15

martie 2016

0

COMENTARII

Și bărbații plâng … nu-i așa?

Scris de , Postat în Gânduri

barbați care plang
Joi, 10 martie 2016

Discutam, în urmă cu vreun an, cu o persoană specială din viața mea despre… hai să spunem o terapie prin plâns și cât de necesară ar fi pentru bărbații zilelor noastre.
Deși plânsul este, cred, cel mai natural mod de relaxare foarte mulți consideră că este în semn de slăbiciune.

Cei care se cred puternici vor spune că e o recunoaștere a neputinței de moment. Doar aparent, zic eu. În același timp e o descărcare, o detensionare. Arde, curăță, recalibrează gândurile, lasă loc energiei creatoare. Nu poți să găsești idei noi dacă nu le arzi pe cele vechi, dacă nu le scoți din minte, dacă nu le arunci ca pe un balast.

Iar apropo de lacrimi, spuneam: ”Plânsul liniștește … Păcat că bărbații uită să mai și plângă … Ar fi mai puține războaie …”

Totuși, ca să fim cinstiți, trebuie să recunoaștem că și bărbații plâng … Dar cine știe să vadă bărbații plângând?

PS: Vă întrebați ce înseamnă oamenii speciali în viața mea?

Nu mă refer la familie. Familia e situată pe alt palier.

Oamenii speciali sunt oameni providențiali. Sunt oameni care mă ajută să mă redescopăr, care mă ajută să realizez că pot fi eu însumi fără să-mi doresc să fiu altfel. Sunt oameni în fața cărora nu pot să mă ascund, nu pot să mint, nu pot să apar cu o mască. Sunt acei oameni care par că mă obligă să caut și să șterg praful de pe gândurile ascunse într-un sertar uitat al minții.

 

Duminică, 13 martie 2016

Pe 8 martie, profitând de spațiul virtual am lansat câteva urări publice și de grup, cu ocazia sărbătorii acestei zile, doamnelor și domnișoarelor din lista de pe Facebook. Cineva mi-a mulțumit și mi-a scris că am găsit niște formulări originale. 🙂

Am zâmbit și i-am răspuns:

“- Cred că la bătrânețe îți găsești mai ușor cuvintele… nespuse la tinerețe…”

Dacă nu vreți să spunem “bătrânețe”, atunci hai să zicem maturitate… deși maturitatea mai trebuie și dovedită. Nu-i așa? Mai ales când se spune despre bărbați că în realitate sunt niște copii mai în vârstă.  🙂

Îi spuneam unei prietene că eu cred în existența unui romantism matur care poate fi descoperit, dacă vrem. El există acolo, în sufletul fiecăruia, dintotdeauna. Nu se consumă cu trecerea anilor. Cred că mai degrabă devine mai delicat, mai subtil chiar.

Poate că uneori e bine să lăsăm mintea deoparte și să mai ascultăm și de suflet…. Prea uităm că mai avem și suflet… și ne privim în oglindă în loc să privim în noi înșine. Uneori înțelegem destul de târziu că nu suntem cei din oglindă și nici cei pe care îi văd ceilalți.

Iar ceea ce credem că este un succes la alții s-ar putea să fie de fapt un mare eșec. Eșecul de a-și  trăi propria viață.

 

Marți, 15 martie 2016

Pe 16 martie se împlinește un an de când a fost lansat site-ul Revistei de cultură contemporană TIMPUL. Da, site-ul pe care l-ați deschis acuma. Evenimentul a avut la Librarium în Palas. Atunci am fost întrebat dacă vreau să devin bloger la TIMPUL. Am ezitat. Am încercat sa refuz scormonind prin minte un motiv stupid. De fapt îmi era frică. Mi-au trebuit două luni ca să mă decid.  M-au convins doamna Adriana Nazarciuc, președinte al Asociației Revistei TIMPUL, și prietenul Daniel Șandru, directorul revistei TIMPUL. Le mulțumesc pentru că în felul acesta m-au ajutat să mă reinventez ca ziarist.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *