Leonard Relea

miercuri

9

august 2017

0

COMENTARII

Ziua iubitorilor de carte. Dar cine mai citește?

Scris de , Postat în Actualitate, Carte

iubitorilor de carte
Miercuri, 9 august 2017

Astăzi e Ziua iubitorilor de carte .

Să ne amintim ce spune despre cărți, cu fină ironie, Carlos Maria Dominguez în volumul ”Casa de hîrtie” (Editura Rao, 2005):

”Cărțile schimbă destinul oamenilor. Unii au citit Tigrul din Malaezia și au ajuns profesori de literatură la universități îndepărtate. Siddhartha a îndreptat spre hinduism zeci de mii de tineri, iar Hemingway a făcut din ei sportivi, Dumas a dat peste cap viața a mii de femei, iar pe multe dintre ele le-au salvat de la sinucidere cărțile de bucătărie. (…) Bătrânul profesor de limbi vechi, Leonard Wood, a rămas hemiplegic, după  ce l-au lovit în cap cinci tomuri din Enciclopedia Britanică, căzute de pe un raft al bibliotecii sale; prietenul meu Richard și-a rupt un picior, încercând să ajungă la Absalom!Absalom! de William Faulkner, care, fiind prost așezată pe un raft, l-a făcut să cadă de pe scară. Alt prieten, din Buenos Aires, s-a îmbolnăvit de tuberculoză în subsolurile unei arhive publice, și am cunoscut chiar și un câine chilian care a murit în urma indigestiei provocate de Frații Karamazov, după ce i-a devorat cu furie paginile, într-o după-amiază.”

Volumul scriitorului argentinian este un omagiu pentru bibliofili, el înșuși fiind cunoscut ca un mare iubitor de cărți. O proză de ficțiune care începe cu moartea unei profesoare universitare din Londra, ce traversa o stradă citind poeme de Emily Dickinson, pentru a se ajunge la Carlos Brauer, un împătimit colecționar de cărți, din Montevideo, care după ce era să piardă într-un incendiu colecția de zeci de mii de volume, ia o hotărâre șocantă pentru cei din jur. Cumpără un teren pe o plajă și își ridică o casă folosind cărțile în loc de cărămizi.

Concluzia scriitorului argentinan este că ”și oamenii schimbă destinul cărților”.

”De-a lungul vremii am văzut cărți destinate menținerii în echilibru a unei mese cu un picior ciung, pe altele le-am cunoscut sub formă de noptieră, formând un soi de turn, acoperit cu o bucată de postav; multe dicționare au călcat și presat obiecte, al căror număr e mai mare decât al ocaziilor în care au fost ele deschise, și nu puține cărți închid în ele, ascunse în rafturi, scrisori, bancnote, secrete.”

 

*****

 

Aveam nevoie de o zi a iubitorilor de carte.

Și ca să ne raportăm la ”meandrele concretului” o să mă refer la două-trei aspecte relevate în statistici, note și comentarii, despre nevoia de carte la români.

După cum scriam acuma un an în textul Cititul dăunează grav sănătații, în anii 80 un român cumpăra, în medie, 7 cărți pe an. După aproape 30 de ani, adică în 2010, un român cumpăra doar o carte pe an, în timp ce în Ungaria și Polonia media era de 8 – 10 cărți per locuitor.

Cu o carte cumpărată pe an putem sărbători Ziua iubitorilor de carte.

Mai grav mi s-a părut alt aspect, relevat în același text menționat mai sus. Din rezultatele testului PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study) din 2011 deducem cu ușurință că în circa 87 la sută din casele românilor se găsesc maxim 50 de cărți. Adică aproape două rafturi de bibliotecă.

Un ”Barometru de consum cultural” realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada 23 septembrie – 14 noiembrie 2016, arăta că 29 la sută dintre români nu citesc niciodată cărți. În 2011 erau doar 22 la sută care susțineau același lucru. Mai mult, 32 la sută nu au cumpărat nici o carte în ultimele 12 luni, iar 36 la sută au cumpărat între 1 și 20 de cărți.

După Bookfest-ul 2017 am citit o notiță despre cele mai vândute cărți, în cele câteva zile de târg. Cărți serioase, autori cu greutate. Sincer, nu mi s-a părut relevant deoarece au fost luate în calcul doar 5 edituri importante: Humanitas, Polirom, Litera, Curtea Veche Publishing și Nemira.

În paralel, dacă privim la ce se vinde pe on-line, vedem că piramida are altă bază.

Cărțile cu autori români cel mai bine vândute pe elefant.ro sunt: cele trei volume cu Fluturi , respectiv Insomniile Irinei Binder, Suge-o, Ramona! și Suge-o, Andrei!, volumele lui Andrei Crăciun, după care urmează o carte de bucate, Jamila Cuisine, de Geanina Staicu-Avram.

Mai mult, în ultimele săptămâni se pare că au crescut vânzările la Spovedania unui preot ateu, de Ion Aion (pseudonimul lui Ilie Toader), trecută, evident, în categoria bestseller, .

Ca o scurtă concluzie: 29 % dintre români nu citesc nici o carte, 32 % nu au cumpărat nici o carte în ultimul an, iar vârful de vânzări stă pe Suge-o, Ramona!, Fluturi și Insomnii. 

Într-un comentariu pe blogul personal, despre obiceiurile de consum cultural ale românilor, sociologul Dan Jurcan afirma în iunie 2017:

Ce e mai grav e că 73% dintre respondenți consideră că ” munca e mai importantă decât cititul pentru a reuși în viață”, 40% sunt în dezacord cu ideea că ” nu există mod mai profitabil de a-ți petrece timpul liber decât lectura”, iar 55% cred că „poți să ai succes in viața și fără să citești”. (…)

Pe de altă parte, avem numai 12% dintre respondenți care nu au accesat Facebook în ultimul an, ceea ce arată o pătrundere semnificativă a Internetului şi a  rețelelor sociale  în mediul rural, chiar și în rândul persoanelor vârstnice. Ceea ce este îmbucurător este creșterea accesului la informație.

 

E trist, pentru un popor care se umflă în pene când e vorba de cultura națională.

Citiți și: Ce cărți ați lua cu voi într-un exil?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *