Teodora Manea

sâmbătă

4

noiembrie 2017

0

COMENTARII

Zbor uitat

Scris de , Postat în Actualitate

20170530_152228

Am uitat să zbor cu tine
Și de atunci am uitat cum să zbor.
Uneori ne urcam până la capătul scării
Și priveam cum îngerii joacă șah
cu urmele noastre prin aer.
Era alb și negru,
coame de zinc în apus de soare,
iar noi treceam peste lucruri,
zburam spre piramide
în care moartea ne închisese
înainte de a ne fi născut.

Am uitat să zbor cu tine
Așa cum malurile uită mângâierea apei
și cad toropite
în degete de nisip.

Am uitat să zbor cu tine
și cerul nu-mi mai ninge părul cu lacrimi.

Am uitat zborul cu totul,
am uitat cum este să plutești
peste luncile, apele și poveștile altui suflet.
Pentru zbor este nevoie de doi:
de aripă și de aer.
De unul singur
te poți doar scufunda
în nisipul amintirii.

Uneori un șir de cuvinte adie
ridicând aripa rănită de timp
ca și cum s-ar fi scris pentru mine
parte din ultimul act
în jocul îngerilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *