Când presa devine paravan pentru afaceri controversate

Melania Cincea Publicat la: 24-02-2015
Există tendinţa să se afirme că degradarea moralei profesionale, la care asistăm în ultimii ani, este un efect al divizării presei în funcţie de afinităţile politice.

Sînt de părere că nu diferenţa ideolo­gică determină un jurnalist să-și insulte un coleg, să recurgă la manipulări, la lin­șaj mediatic. Deteriorarea bunelor practici în mass-media e un efect al concentrări­lor de capital din presă, care au dus, în unele cazuri, la deturnarea rolului său spre sprijinirea unor forţe obscure. S-a ajuns în situaţia ca unii să facă presă nu ca pe o afacere în sine, ci să folosească presa drept paravan al unor afaceri controversate, apoi, ca mijloc de atac împotriva Justiţiei, ca mijloc de maculare împotriva oricui îndrăznește să atace aceste procedee, să pericliteze eșafodajul. Mă opresc la cazul Trustului Intact, legat ombilical de numele lui Dan Voiculescu. Unde șantajul prin presă părea, la un moment dat, un modus operandi al unora. Unde oameni de presă au făcut recent subiectul „Protestului jurnaliștilor împotriva practicilor degradante din presă”, după ce la Antena 3 se comisese un linșaj mediatic la adresa Andreei Pora. Apoi, prin intermediul Jurnalului Naţional, a fost extins la adresa altor jurnaliști, care au scris despre afacerile lui Dan Voiculescu și despre fuga lui de Justiţie, pornită la scurtă vreme după privatizarea în 2003 a Institutului de Cercetări Alimentare, al cărei artizan a fost. Maratonul judiciar la care s-a înhămat dezvăluie o rafinare a metodelor prin care un om politic poate ţine în șah, ani și ani, Justiţia: intrarea în alianţe politice, joaca de-a și cu Parlamentul, doar pentru a plimba dosarul de corupţie între instanţe și a trage de timp, folosirea afacerii media ca pe o armă împotriva celor care i-ar putea periclita nu doar afacerea, ci și libertatea.

Astfel de derapaje s-au perpetuat în ultimii ani pentru că au fost tolerate de către breaslă și asociaţii profesionale. Nici după linșajul mediatic la care a fost supusă Andreea Pora asociaţiile profesionale nu au luat urgent poziţia care era de așteptat să succeadă unui astfel de episod, deși puteau să se revolte extrem de vocal. Altfel, arme eficiente să combată astfel de derapaje nu sînt. Codurile deontologice, neavînd valoare juridică, nu au valoare în activitatea curentă. Nerespectarea lor poate (nu prevede obligativitatea) să atragă după sine avertismentul, suspendarea pe o perioadă determinată a calităţii de membru sau excluderea din breaslă. Nu au valoare pentru că nu se poate vorbi despre autoreglementare. Nu se poate vorbi despre autoreglementare pentru că nu s-a vrut. De ce? Un posibil răspuns: tocmai din cauza acestor concentrări de capital, care folosesc mass-media ca scut pentru inte­rese politice și politico-economice și, mai nou, pentru punerea la adăpost de Justiţie. Iar lipsa unei dezbateri la nivel de patronate, de breaslă, de asociaţii profesionale în legătură cu aspectele nedeontologice, ghidajul după regulile unui maniheism încrîncenat nu prevestesc că lucrurile vor intra pe un alt făgaș în viitorul apropiat.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe