Când academicienii se plimbă cu vaporul

Cătălin Fudulu Publicat la: 24-02-2015

Academia Română a organizat o excursie cu vaporul pe Dunăre, în zilele de 3 și 4 mai 1909, do­rindu‑se ca membrii înaltului for să vadă Podul „Regele Carol I” și Portul Constanţa. O parte dintre invitaţii au fost trimise telegrafic. Astfel, din cauză că telefonul Academiei nu a funcţionat, la 1 mai 1909, președintele A. Saligny i-a scris lui Ion Bianu, secretar general, ru­gîndu-l să-i telegrafieze domnului Bușan cu textul: „Rugăm stăruitor, veniţi pentru excursia pe Dunăre, duminică și luni, cu doamna. Sosiţi mîine, sîmbătă seara”. Membrii Academiei, prezenţi la 1 mai 1909 la deschiderea Sesiunii Generale, au primit invitaţii tipizate și marcate cu ștampila Academiei, în care doar numele destinatarului era olograf. De pildă, invi­taţia adresată lui I. Bianu avea urmă­torul conţinut: „Domnul Anghel Saligny, director general al porturilor și al navi­gaţiunii, are onoarea a ruga pe domnul Ioan Bianu să-i facă plăcerea de a parti­cipa la excursiunea pe care a organizat-o pentru colegii săi din Academie la podul peste Dunăre «Regele Carol I» și la portul Constanţa”.

Excursioniștii au plecat cu trenul din Gara de Nord, la 8.10 a.m., pe ruta București-Giurgiu. Ajunși în portul Giurgiu, aceștia s-au îmbarcat, la 10.50 a.m, pe un vapor special. Au sosit la Cernavodă la 6.00 p.m., unde au vizitat podul peste Dunăre. La 8.06 p.m s-au urcat într-un tren special, plecînd spre Constanţa, ajungînd în port la 10.10 p.m. A doua zi au vizitat portul și au prînzit la bordul vaporului „Regele Carol I”. Meniul a fost diversificat. Cei prezenţi au primit „meze­luri diferite”, homari, șuncă pe spanac, pui fript, salată verde, îngheţată, brînzeturi și cafea. De asemenea, au avut de ales între bateriile cu vin de Drăgășani, Știrbei, Riesling sau Bordeaux. Pasagerii s-au întors în București la 9.35 p.m.

A.D. Xenopol i-a mulţumit lui Anghel Saligny, în numele membrilor Academiei, „pentru frumoasa excursie pe care am făcut-o din îndemnul și sub auspiciile d-sale. Prin vizitarea minunatului pod și a lucrărilor din portul Constanţa, Academia s-a putut convinge despre însemnatele progrese ale tehnicii române, care a ajuns în starea de a executa cele mai grele și mai complicate lucrări de clădiri numai cu puteri românești și cele mai multe dintre ele ieșite din școlile ţării”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe