Critica română la export

Simona Sora Publicat la: 24-02-2015

Nu‑mi place vorba asta, „critica de export”, pentru că îmi evocă produsele fabricate pe vremuri pentru export (vă amintiţi, haine de piele și mănuși de la Orăștie, pantofi de la Guban, cămăși bibilite de la Braiconf) sau, mai rău, „căzute” la export (din pricina câte unui defect minuscul, a unui damf de naftalină sau a vreunei margini de cutie umezite). Trebuie însă să îi dau dreptate lui Andrei Terian, un discurs critic ce își merită numele trebuie să fie relevant și dincolo de contextul local.

De cele mai multe ori se întâmplă asta tocmai pentru că respectivul discurs a reușit să pătrundă în intimitatea operei discutate, să o cuprindă și să o (expli)citeze raţional, inteligibil și plastic. Și raţiunea practică, și inteligibilitatea comunicativă, și plasticitatea stilis­tică sunt esenţiale în mutaţia criticii în altă cultură. Așa cum orice critică serioasă e dublată (sau precedată) de o contem­plaţie (theoria) cuprinzătoare a orizon­tului de gust contemporan. Uitaţi‑vă la eseurile critice pe care le‑am citit și noi la școală. Nu întâmplător vorbim și scriem (critic) folosind sintagmele unor Barthes, Bousoño, Iser, Vattimo, Poulet, Blanchot. Și nu întâmplător unii dintre ei sunt și poeţi sau prozatori „de gân­dire”.

Dar ca să n‑o lungesc cu lucruri de bun‑simţ, iată o scurtă listă de volume care ar trebui propuse de Centrul Cărţii (al ICR) mai multor edituri străine din ţările în care nu sunt deja traduse:

•    Lucian Raicu, Gogol sau fantasticul banalităţii;

•    Nicolae Manolescu, Julien Green și strămătușa mea;

•    Dana Dumitriu, Ambasadorii sau realismul psihologic;

•    Vasile Lovinescu, Interpretarea ezote­rică a unor basme și balade populare românești;

•    Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran;

•    Sanda Cordoș, Ce rost are să mai citim literatură?;

•    Eugen Simion, Întoarcerea autorului;

•    Marta Petreu, Ionescu în ţara tatălui;

•    Mircea Anghelescu, Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea;

•    Mircea Mihăieș, Cărţile crude. Jurnalul intim și sinuciderea;

•    Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc;

•    Eugen Negrici, Iluziile literaturii române.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe