Dubla importanță a alegerilor europarlamentare

Sergiu Gherghina Publicat la: 24-02-2015

Popularitatea și extinderea democraţiei reprezentative din ultimele trei decenii au fost însoţite de ideea că votul este un act iraţional la nivel individual. Argumentul se referă la probabilitatea infinitezimală ca un vot să influenţeze decisiv rezultatul competiţiei electorale. Totuși, esenţială pentru procesul democratic, exprimarea preferinţelor în alegeri este rareori determinată de acest calcul matematic. În schimb, cauzele se regăsesc într-un set complex de atitudini ce variază de la perceperea votului ca obligaţie civică până la credinţa că alegerile pot produce schimbări în societate. În această ultimă categorie se încadrează competiţia pentru Parlamentul European din acest an. Rezultatele sale vor modela politica europeană pentru următorii cinci ani în condiţiile unei contestări crescânde a proiectului european. Două dintre întrebările la care aceste alegeri vor oferi răspuns sunt legate de forma integrării europene și de promovarea acestor valori. În același timp, rezultatele lor vor decide abordarea europeană faţă de criza financiară, continuarea politicilor de austeritate sau stabilitatea zonei euro.

Complementar acestor mize europene, alegerile din 25 mai sunt importante pe plan naţional. Ele le oferă românilor prima posibilitate de exprimare a preferinţelor politice după alegerile parlamentare din 2012. Între timp, alianţa care câștiga atunci (USL) nu mai există, au apărut noi partide (PMP), unii competitori sunt vizibil slăbiţi (PPDD), iar alţii în căutare de afirmare (Forţa Civică) sau revenire (PNŢCD, PRM) pe scena politică. În contextul acestei dinamici, este important câte dintre cele 15 partide angrenate în competiţie vor câștiga locuri în legislativul european. Alegerile de până acum indică faptul că un număr limitat de competitori reușesc acest lucru, iar partidele nou create au succes limitat. Printre excepţiile de la această regulă se numără alegerile europene din 2007, în care PLD (creat cu câteva luni înainte de foști membri ai PNL) a obţinut rezultate bune, și cele naţionale din 2012, când partidul creat de Dan Diaconescu cu un an înainte a ocupat locul al treilea.

Pentru elitele politice, aceste alegeri europene sunt un indicator relevant al poziţionării electoratului cu jumătate de an înainte de cele prezidenţiale. Unii actori politici pot utiliza alegerile pentru observaţii specifice: pentru PSD, ele pot fi confirmarea suportului electoral ridicat și stabil din ultimii 14 ani, PNL poate evalua efectele destrămării USL, partidul susţinut de actualul președinte al ţării poate observa impactul pe care îl produce asupra populaţiei, iar PDL poate măsura consecinţele pierderii unor membri importanţi. Rezultatele alegerilor din România sunt relevante și pentru ierarhia finală a grupurilor politice din Parlamentul European. Partidul Socialiștilor Europeni are după 20 de ani șansa de a depăși ca număr de locuri Partidul Popular European, dar intens discutata afiliere a PNL la grupul popularilor poate schimba unele calcule.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe