Poezie

Ana Donțu Publicat la: 24-02-2015

dacă aș fi un gândac

aș fi urât și nu mi-ar păsa

aș fi prost și nu m-ar durea nici în cot

aș umbla prin locuri întunecate și

murdare

aș dormi în crăpătura din perete

și m-aș înmulți

fără atașări și sentimente

am băgat mâinile în buzunarele

paltonului

și am dat de un pachet de țigări

Astra fără filtru pe care le fumează

doar boșorogii

mama le pune prin paltoane primăvara

ca să nu facă molii

 

am scos una și am aprins-o

 

lumea văzută de aici

începe să-mi placă

 

(poem de dragoste)

am făcut cafea

zăpăcindu-mă, mi-am turnat

în două cești

 

ploaia face să geamă

acoperișurile

sub care ne-am ghemuit ca niște iepuri

 

fiecare lângă peretele lui

cu spaima lui

ca supa vărsată pe covor

în miezul fiecărui lucru e o

nedumerire

în fiecare strop de ploaie – un fir

de praf

 

cineva să vină

să-și lipească buzele de urechea mea

și când va vorbi să aud căldura cum se

face cercuri cercuri

 

dumnezeu a stat câteva ore în mall

privind cum se succed oamenii

pe scara rulantă

 

am văzut draperiile devenite spre seară

niște brațe atârnând pe lângă corp

 

cum răul intră prin vizorul ușii

și nimic de partea cealaltă

 

(ceva se petrece în colțurile încăperilor

pe sub mese

în spațiile dintre dulap și perete

dintre pat și podea

dintre palmă și obraz)

 

când apa picură din robinet

aici nu rămâne nimic

iar cuvintele care eliberează sunt

o baie

din care ieși întotdeauna

mai murdar

decât ai intrat

 

nimeni nu-ți zice că ești în rahat când

ești în rahat

nimeni nu te ia de păr nu te dă cu

capul de perete

nu-ți dă palme nu te înjură

de aia ne spargem noi țestele

de aia ne urâm

că cine altcineva să-ți bage capul

în chiuveta cu apă rece

și să-ți zbiere

 

nimic nu va fi bine

 

va fi din ce în ce mai rău

 

dumnezeu smulge petale din flori

sunt nu sunt sunt nu sunt

 

am toate datele să mă înfurii acum

am toate argumentele să arunc

borcane de la geam

să cad pe jos și să fac isterie

dar înghit spumele care țin să-mi iasă

pe gură

pentru că singura oară când am dat cu

pumnul în perete

am nimerit peste întrerupător

și lumina care a țâșnit din bec

m-a făcut să-mi fie rușine

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe