Cristian Bădiliță, autor pentru copii

Marcela Ciortea Publicat la: 24-02-2015

De la Septuaginta la Harababura lui Cristian Bădiliţă e tot atât cât de la Psaltire la Un castel în Spania pentru Annia sau Degeţelul lui Șerban Foarţă, nici mai mult, nici mai puţin. Nu mulţi s-au bucurat de o atât de subtilă atingere de înger încât să dea pentru copii o poezie atât de izbutită întru delicateţea verbului exprimat, în profunzimea gândului ori în asocierea imaginii.

Lăsând la o parte cele sfinte (care, între noi fie vorba, te pot sminti, dacă nu te afli temeinic pregătit să le întâmpini), trebuie spus că, în cazul celor lumești, discutăm despre volume de poezie pentru copii. De bună seamă, nici un om cu scaun la cap nu a văzut vreodată copilul în afara sfinţeniei, iar acest lucru face povestea și mai frumoasă. Dacă poetul Șerban Foarţă își dedică volumele de poezie fetiţelor unor prieteni – Annia și Alexandra –, poetul (de data aceasta) Cristian Bădiliţă dedică volumul Harababura. Carte pentru cei ce știu să recite-un poeziu (Cărţile Tango, 2014, cu ilustraţii de Malvine Macenco) propriilor copii: „Se dedică iarăși lor/ Irinei, lui Paul-Victor”. Atenţie la metrică: se va citi [Pol], nu [Paul]! Prin urmare, vom răsfoi un superb volum de poezii/poeziuri ritmate și rimate. Cum?

Cristian Bădiliţă nu mai are nevoie de nici o prezentare; pentru cine a ajuns chiar și numai din întâmplare pe tărâmul umanioarelor este deja un nume cunoscut. Deci nu e de mirare că domnia sa filtrează cu har întregul bagaj acumulat printr-un efort personal, pentru a-l trece cu farmec în vlăstare: lunile anului, ceva despre anotimpuri, sărbătorile mari – Paștile și Crăciunul –, moșii îndrăgiţi – Moș Crăciun și Moș Niculae –, ziua mamei, animalele prietene – pisicuţa Alice și căţelul Bobică –, păpușa, personaje din povești – ursul păcălit de vulpe și scufiţa –, cifrele și, nu în ultimul rând, copilul Isus, iată un inventar dintr-o suflare a ceea ce ar putea stârni interesul unui copil de vârstă mică și nu numai. Desenele superbe, inspirate, colorate, vii, nu pot fi reproduse în spaţiul de faţă, dar o selecţie de versuri putem face.

Toate sunt harababurite în ordinea versurilor din acest volum. În primul rând, așezarea textelor: dacă unele sunt aliniate, semn că există aici o disciplină, cele mai multe refac în pagină diverse variante, mai alungite ori mai restrânse, ale Coloanei lui Brâncuși. Moș Crăciun este un aiurit, care s-a zăpăcit prin calendar, pornind s-aducă darurile în toiul verii: „Moș Crăciun, strigau piticii,/ du-te iute înapoi/ în palatul tău și vino-n/ toiul iernii pe la noi”. Ce va fi adus moșul nerăbdător vor afla cititorii mari și mici deschizând volumul la pp. 20-21. Fabula trenului grăbit deţine, în mod bizar, un singur personaj. Dar are morală: „Grăbitul fără rost/ rămâne mereu singur/ și prost” (p. 32). Povestea ursului rămas fără coadă e doar o basnă scornită de o vulpe invidioasă (p. 37), iar Scufiţa este gri, mai prudentă decât vestita ei surată roșie, lucru care-i atrage antipatia aceleiași cumetre vulpi: „«Ce faci, dragă?»/ spune vulpea,/ «Unde mergi așa degrab’?»/ «La bunica, în pădure./ La taifas nu pot să stau./ Iartă-mă», răspunse fata,/ «mă grăbesc,/ am multă treab’!»// Ofensată, vulpea-ndată/ o zbughi la conu’ lup/ și-i lăsă o telegramă:/ «Vezi Scufiţă Gri. Te pup»” (p. 39).

O minune cu Isus copil este, în acest volum, poezia de inspiraţie religioasă care trimite la miracolul divin al însufleţirii imaginat într-o joacă de copii constând în sculptarea de păsări din noroi: „…dar ce poţi să faci cu ele –/ păsări din noroiul orb?// Cum tovarășii de joacă/ păreau tare supăraţi,/ El, Isus, bătu din palme/ și le porunci: «Zburaţi!»” (p. 43). Prin urmare, cine se grăbește să-și închipuie că în harababură nu există nici o rânduială nu merită să se cheme cititor. Am spus deja că acest volum este scris cu destinaţie fixă, pentru Irina și Paul-Victor. Dar copiii cresc. Iar poeziile intră în circuitul general, pentru toţi copiii care se pricep să recite. Știm aceasta din arta poetică de la p. 44: „Vine o vreme/ de scris poeme/ pe tren pe gară/ pe nopţi de vară/ pe cinci pe nouă/ pe oi de ouă/ pe patru jumătate/ pe frunze uscate/ pe faţă pe spate/ pe azi pe mâine/ pe apă și pâine/ pe unghii și piele/ pe lună pe stele/ să dea doru’n ele!// Cu aur se scrie/ doamna Poezie/ cu pană-aurie// și cu argint viu/ foarte străveziu/ domnu’ Poeziu”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe