Filosoful și cetatea (lui)

Adrian Niță Publicat la: 24-02-2015

Incursiunea pe care ne-o propune autorul prin lumea românească interbelică este prilejuită de selecţia a nu mai puţin de șaisprezece texte elaborate de autor în ultimii douăzeci de ani și grupate cronologic, astfel încât imaginea pe care o oferă întregul, adică lucrarea Ciorne și zile, este perfect unitară. Nici un moment cititorul nu simte că ar fi vorba despre texte scrise și publicate separat (în intervalul 1992-2010).

Autorii comentaţi, strânși cu grijă și „preţuire”, stând de veghe ca niște „templieri care să salveze cele scrise”, sunt numeroși: Maiorescu, Eminescu, Caragiale, Goga, Blaga, Noica, Cioran, Vulcănescu, Sandu Tudor, Fundoianu etc. Dintre toţi, Noica ocupă un loc privilegiat și nu e de mirare, dacă avem în vedere apropierea constantă dintre cei doi… sibieni. Faptul că Ion Dur l-a vizitat deseori la Păltiniș pe marele filosof, iar apoi, după trecerea sa în nefiinţă, a fost primul și cel mai priceput analist al operei de tinereţe, inclusiv al publicisticii, se observă cu asupra de măsură în cele trei texte pe care i le dedică.

Despre Noica, Ion Dur scrie în textul „Între mitul școlii și revolta metafizică”, unul dintre cele mai substanţiale portrete ale marelui filosof, arătând obsesia acestuia pentru mitul școlii, analizând fabula fiului risipitor, subliniind dandysmul și donchijotismul acestuia, dar și rolul său de antrenor cultural, revolta metafizică proprie unui dandy romantic etc.

Dacă în acest text din 1994 se simte o apropiere și o afecţiune mai mare, proprii unei perioade de sincronism al receptării lui Noica în spaţiul românesc, într-un text din 1999, dedicat episodului gazetăresc de la Buna Vestire, se simte o anumită schimbare de atitudine. Analistul arată derapajul lui Noica, cecitatea, strabismul etic din perioada septembrie-octombrie 1940, când filosoful a colaborat cu oficiosul mișcării legionare.

Chiar dacă cele douăzeci de texte din Buna Vestire pot fi luate și ca „vocalize stilistice”, chiar dacă pot fi văzute și ca texte „circumstanţiate”, analistul simte nevoia să sublinieze retorica facilă ce travestește politicul în hlamida spiritualului, apelul la sofisme și retorică paradoxală și ică, proprii efortului lui Noica de a interpreta vorbele Căpitanului. Dar, deși aflat în slujba unui serviciu inutil, arată Ion Dur, și într-o etică de circumstanţă, istmul moral al fiinţei lui Noica nu a fost integral distrus. În ce mă privește, am interpretat textele din Buna Vestire în sensul unui individualism romantic (vezi Adrian Niţă, Noica: o filosofie a individualităţii), fapt ce vine să completeze interpretarea oferită de Ion Dur.

Un amplu studiu, din 2000, este dedicat lui Nae Ionescu, prin reluarea interogaţiei cu privire la relaţia dintre metafizică, politică și teologie. Ion Dur consideră că acest triunghi nu este unul al eșecului, ci unul „de forţe subterane convergente, de vectori care își transferă succesiv energia pe care o primesc dintr-un Grund comun” (p. 111). Sunt arătate ispitele temporalului și căderea din transcendenţă în dezmăţul temporalităţii (după cum inspirat scria Cioran despre profesorul său), donjuanismul, aplecarea obsesivă spre politică și în special spre utopia legionară, pasiunea sa pentru dictatură și pentru un stat totalitar, exacerbarea naţionalistă, românistă și ortodoxistă. Chiar dacă Ion Dur arată că Ionescu a fost o persoană obsedată de posibil, de virtual, faptul că nu sunt aruncate sub covor numeroasele exagerări extremiste ale lui Ionescu (așa cum încearcă unii comentatori) este un fapt lăudabil pentru cartea de faţă.

De asemenea, este foarte bine realizat portretul lui Sandu Tudor, sfâșiat între acatist și pamflet, sau cel al lui Fundoianu, gânditorul dubitativ. Studiile despre Eminescu fără laptop sau despre gazetăria lui Caragiale sunt de o mare actualitate.

Scrisă în stil academic, dar și extrem de plăcut eseistic, lucrarea Ciorne și zile a lui Ion Dur reprezintă un instrument extrem de valoros pentru tot ce înseamnă spiritualitate românească interbelică.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe