„Un târg de carte este un bazar”

Bogdan Creţu Publicat la: 24-02-2015

Sincer să fiu, nu mă incită provocarea dumneavoastră. Părerea mea este că aceste cifre de vânzări (adesea contrafăcute) sunt irelevante. Ele nu spun nimic despre ce se citește, cât se citește și, mai ales, despre cine mai citește. Pe astfel de liste se pot afla nume dintre cele mai amestecate; Mircea Cărtărescu poate sta alături de Andreea Marin, la fel cum Lucian Boia (un bun istoric, care s-a lăsat însă dus de politica editorului și scoate cărţi pe bandă rulantă, sub nivelul profesiunii lui) ocupă podiumul între Andreea Esca și Mihaela Rădulescu (la urma urmelor, nu e o companie chiar neplăcută, nu?). Dacă aș mai avea naivitatea superficială de acum zece ani, m-aș strădui să ironizez situaţia. Nu merită însă efortul.

Un târg de carte este un bazar, unde se găsește marfă pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele. Un bazar în care ofertele cele mai copioase nu se găsesc neapărat la marile tarabe, din centru. Pe mine unul, de câte ori merg la Bookfest sau la Gaudeamus, nu mă atrag standurile marilor edituri, pentru că acolo știu bine ce mă așteaptă și pentru că oricum găsesc cărţile lor în orice librărie. Așa că profit de ocazie ca să-mi umplu rucsacul cu apariţii foarte bune, care nu stârnesc însă tapaj mediatic. De pildă, cărţile de poezie sau studiile serioase nu se vor regăsi niciodată pe o astfel de listă. Ceea ce nu înseamnă că ele nu sunt citite. Un scurt comentariu de final: neavând imaginaţie, profit, inevitabil, de exemplul personal… Citesc de când mă știu, cumpăr cărţi de când mă știu, am o casă cu pereţi tapetaţi de cărţi; nimic nu mă bucură mai mult decât o carte pe care mi-o doream: îi mângâi cu voluptate copertele, o miros, o mângâi, o cântăresc în palme, o car după mine prin toată casa, uneori o iau în geantă și o mai deschid la birou, la facultate, în parc etc. Toate acestea fac parte din ritualul lecturii; cine crede că citim doar cu ochii nu știe ce pierde. Sunt, pe scurt, un maniac. Întrebarea care mă preocupă însă atunci când cumpăr o carte poate părea anostă, dar nu este: ce fac cu ea după ce o citesc? O arunc undeva, pe un raft aproape de tavan și o uit acolo? Cărţile sunt vii, dar nu toate.

Oare care este soarta acestor cărţi care se bucură de un scurt succes acum? Cine le va mai citi peste trei, cinci, zece ani? Ar fi maliţios să continui numărătoarea… Ce înseamnă o carte de succes? Azi, se pare, succesul nu se constată, ci se fabrică. În realitate, el se constată, atunci când o carte reușește să intereseze și după un număr considerabil de ani.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe