„Citiţi orice, numai citiţi!”

Doru Pop Publicat la: 24-02-2015

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de alcool și pe ultimul loc la consumul de carte e un truism și un mit negativ. Conform datelor Federaţiei Europene a Editorilor, la nivel european, vânzarea de carte ajunge la aproximativ 22 de miliarde de euro (datele din 2012), iar în România profitul din industria editorială este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. De fapt, datele furnizate de Eurostat (pe 2009) oferă pentru România un indice mediu al consumului de carte peste ţări precum Bulgaria sau chiar Cehia, iar estimările internaţionale ale PwC indică pentru ţara noastră printre cele mai spectaculoase creșteri. Stăm slab însă la numărul de „scriitori” (din păcate, Mihaela Rădulescu nu a fost încă primită în USR). România avea aproape de trei ori mai puţini scriitori decât Cehia și cu jumătate mai puţini decât Ungaria. Statisticile indică mai ales un număr foarte mic de cititori, raportat la populaţie.

Cum se explică aceste aparente paradoxuri faptice? Prima concluzie este că, în condiţiile în care toată lumea din România se plânge de „piaţa cărţii”, de fapt, suntem o ţară normală. Vânzările sunt în mod firesc dominate de cartea străină și de autorii străini, bine promovaţi la nivel internaţional. A doua concluzie este aceea că vânzările dominate de „cartea de vedetă” domină. Din păcate, un indiciu nefast al vânzărilor din acest an este dat de faptul că aceleași tipuri de cărţi sunt în topul preferinţelor concetăţenilor noștri. Triada Mihaela Rădulescu, Lucian Boia și Aurora Liiceanu, care continuă să domine vânzările, arată îngustimea gusturilor românilor.

Un alt semnal este acela că o scriitură precum Cum iubesc bărbaţii nu e secondată numai de producţii precum Soacre și nurori sau Ce-am făcut când am tăcut, ci și de Anii romantici, memoriile pline de agonie ale Gabrielei Adameșteanu. Faptul că, din ce în ce mai mult, cititoarele au un cuvânt important de spus în selecţia de carte de la noi este îmbucurător. Dar cel mai încurajator aspect este acela că cel mai bine vândut autor de non-ficţiune de la noi – și aici mă refer la Mihaela Rădulescu – a ajuns să facă piggybacking la un autor de beletristică: Mircea Cărtărescu. Acesta este un semn bun pentru consumul de carte din România. Pentru că, în cele din urmă, nu contează ce se citește, contează că românii citesc. Iar scopul final este acela ca tot mai mulţi oameni să ajungă să citească mai mult decât subtitrările telenovelelor sau burtierele programelor de știri.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe