Artistul tăcut din lumea artei neconvenţionale

Adina Scutelnicu Publicat la: 24-02-2015

Viaţa lui Pradeep Kumar ar putea deveni o poveste motivaţională pentru oricare dintre noi. Artistul indian a reușit să se impună prin originalitate într-o lume artistică în care noul este o raritate. Dar originalitatea nu atrage doar aprecieri și osanale, pentru că multe creaţii au fost considerate artă după decenii sau chiar secole. Întrucât arta sa este apreciată ca fiind în afara graniţelor culturii oficiale, Pradeep Kumar este un „artist outsider”. Dacă iniţial sintagma (folosită de Jean Dubuffet pentru prima dată în 1945) consacra arta brută – a bolnavilor mintal, a deţinuţilor și a copiilor –, la ora actuală, titulatura de „artă outsider” include (sub rezerva controverselor, inevitabile apariţiei oricărui curent artistic) creaţiile autodidacţilor, „naivilor” și, în general, celor „neșcoliţi”, care au prea puţine tangenţe cu galeriile de artă și cu lumea „convenţională” a manifestării artistice. Convenţionale sau nu, creaţiile artistului indian au fost expuse în toată lumea, iar activitatea sa a fost recunoscută public prin acordarea a numeroase premii.

Departe de zbuciumul clasificărilor și disputelor teoretice, Pradeep Kumar creează în liniște. Arta sa este una izvorâtă din frustrările unui copil surdomut „condamnat” la școală publică. Din beţe de chibrituri și bucăţi de cretă, Pradeep plăsmuiește zei și zeiţe, soldaţi, păuni, animale exotice miniaturale și multicolore ce populează o lume fabuloasă.

Zeiţe, păuni şi animale fantastice eliberate din beţe de chibrit şi cretă

 

Decorat cu premiile „Red and White” pentru curaj, „Haryana Award”, „Cel mai bun artist cu dizabilităţi” etc., Pradeep Kumar este un om de la care am avea multe de învăţat despre cum să-ţi depășești limitele. S-a născut acum 35 de ani în Narwana, India, în familia profesorului Bal Kishan Swami. Din punct de vedere fizic, era un copil perfect sănătos, dar după un timp medicii aveau să-l diag­nosticheze cu retard mintal sever. Ulterior, s-a stabilit că problemele nu erau de natură mintală și că acel puști isteţ era captiv într-o lume a liniștii, din care răzbăteau până la el doar sunete învelite în pluș. Cu toate acestea, Bal Kishan a hotărât că fiul său trebuie să primească o bună educaţie. Micul Pradeep a fost înscris la o școală publică, alături de copiii obișnuiţi de vârsta lui, iar familia s-a străduit să-l înveţe limbajul semnelor. În ciuda unui antrenament riguros, băiatul s-a retras în lumea lui capitonată și, ca orice școlar plictisit, a încercat să se amuze. Într-una din interminabilele zile de școală, a văzut pe podea o bucată de cretă, a ridicat-o și a început să se joace cu ea. Apoi și-a imaginat că bucata de cretă ar fi un războinic. Dar pentru că amorfismul luptătorului n-a fost pe placul micului artist, a început să cioplească bucata de cretă, imprimându-i un aer marţial. Din acel moment, orele de curs n-au mai fost la fel. Pradeep popula ultima bancă din clasă cu zeiţe fabuloase din panteonul indian, sculptate în cretă cu o lamă de bărbierit, cu zei puternici și războinici fioroși, cu animale fantastice pe care le anima prin mijloace școlărești, colorându-le cu carioca. Tânărul artist a fost retras de la școala publică. Fabuloasa grădină în care trăiau și oameni, și zei n-a atins coarda sensibilă a dascălilor micului creator. În ciuda faptului că învăţa foarte bine, „rebelul” a fost nevoit să-și continue studiile acasă. Dar Pradeep fusese deja în Arcadia, iar aceasta a trebuit să fie creată și re-creată sisific. Povestea cu creta găsită pe jos s-a repetat, dar de această dată metamorfoza a vizat un băţ de chibrit stins și aruncat la întâmplare. Pradeep a început să cioplească așchia și, după ce a migălit-o de câteva ori cu lama de ras, a creat o „încântătoare pasăre”, după cum ne-a povestit autorul. A luat apoi alt băţ de chibrit și minunea s-a întâmplat din nou. Nu și-a schiţat niciodată o imagine, lăsându-și imaginaţia să zboare. Și niciodată fiinţele eliberate din beţele de chibrit sau din bucăţile minuscule de cretă nu l-au dezamăgit. Și nici lumea imaginară în care se întâlneau.

 

Cuvinte nerostite transformate în artă

 

Pradeep Kumar este acum un artist cunoscut. Lucrările sale au fost expuse în muzee și colecţii private din India, Danemarca, Olanda, Anglia, Japonia, Canada, Statele Unite etc. Pradeep a învăţat că prin artă poate spune cuvintele pe care n-a putut niciodată să le rostească. Lucrările sale au fost popularizate de publicaţii reputate, cum ar fi Carving Illustrated Magazine sau Raw Vision Magazine, singura revistă internaţională dedicată artei outsider, brută, vizionară și populară. Miniaturile sale au împânzit lumea, inclusiv galeriile de artă convenţională, cum ar fi Cavin-Morris Gallery din New York, Halle Saint-Pierre din Paris sau International Trade Fair din India natală. De-a lungul timpului, a primit premii și onoruri pentru contribuţiile aduse artei și culturii, s-a căsătorit, a devenit de două ori tată și s-a angajat ca funcţionar la Punjab National Bank din Narwana. De „născociri” artistice se ocupă în timpul liber, când își entuziasmează copiii. „Mă privesc uimiţi și chicotesc, nerăbdători să vadă ce va deveni băţul de chibrit sau bucata de cretă”, povestește Pradeep.

Din păcate, seniorii băncii la care lucrează, asemenea dascălilor de odinioară, nu sunt cooperanţi și nu fac concesii nici artistului, nici în privinţa di­za­bi­lităţilor acestuia. Deși un băţ de chibrit sculptat și colorat de Pradeep Kumar se vinde în galeriile newyorkeze cu 150 de dolari, iar numele său este cunoscut amatorilor de artă din toată lumea, autorităţile locale din Narwana nu par impresionate și nu-i susţin în nici un fel activităţile extraprofesionale, deși la nivel central meritele i-au fost recunoscute. Nici banii nu-l dau afară din casă. „Uneori avem probleme financiare, în ciuda zelului și a strădaniilor mele”, ne-a mărturisit artistul, „dar mă bucur din suflet când sculptez. Arta îmi dă un scop în viaţă și îmi satisface dorinţele creative. Mă face unic în lume”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe