Ordonanţă de harţi pentru partidul-stat

Georgeta Condur Publicat la: 24-02-2015

Guvernul a oferit 45 de zile de dezlegare de la lege, OUG nr. 55/28.08.2014 prevăzând o lună și jumătate în care PSD poate să mănânce de frupt, adică să se înfrupte din aleșii locali ai opoziţiei. Cu toate că documentul a fost criticat în termeni duri, tăvălugul pesedist a trecut peste asta, ca o cireadă de cornute lovite de streche. Justificările și argumentele invocate în documentele ce însoţesc această Transhumanţă de Urgenţă nu rezistă la o minimă analiză logică. „Îmi doresc un singur lucru, ca oamenii care au votat USL în 2012 să aibă în continuare o administraţie USL până în 2016”, a declarat Victor Ponta. De aceea, a decis să le ofere tuturor o administraţie… PSD, indiferent de ce a votat fiecare, ca să se bucure toţi de plăcerea de a fi reprezentanţi traseiști. Sigur, nu reiese din lege că migraţia e posibilă doar înspre PSD, dar, în condiţiile în care însăși supravieţuirea administraţiei locale depinde în multe locuri de banii de la Guvern, e clar cine este beneficiarul acestui act. Documentele legate de acest act normativ nu conţin nimic consistent, în afară de câteva dezacorduri gramaticale. Iniţiatorii nu sunt talentaţi nici măcar la sofisme. Se vorbește despre „remedierea efectelor negative” ale „rupturilor politice”, despre „blocaje (…) ca urmare a reorganizării unor partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale” și despre „transformările/modificările produse la nivelul majorităţii politice”. Păi, reorganizări ale partidelor, fuziuni, schimbări de majorităţi, ruperi și creări de alianţe au avut și vor avea loc tot timpul. De ce ruperea USL ar trebui tratată ca un cataclism? Operează aici o viziune totalitară, conform căreia, dacă PSD nu e, nici majoritate (legitimă și funcţională) nu e! Dar și atunci când s-a format USL s-au schimbat majorităţile în unele consilii locale, iar Victor Ponta însuși a ajuns prim-ministru tot prin schimbarea fără alegeri a majorităţii parlamentare de atunci. Se mai invocă principiul potrivit căruia „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie”. Acesta este un argument ipocrit: 1. această libertate nu înseamnă și un drept de a menţine o funcţie obţinută datorită apartenenţei la acel partid; 2. dacă l-am accepta, ar rezulta că ar trebui abolită ca fiind neconstituţională legea care interzice migraţia politică a aleșilor locali. Dar nici PSD nu vrea să-i plece aleșii locali când e în opoziţie, ci ar dori doar o supapă într-un singur sens, care să funcţioneze numai când e la putere. „Remedierea acestei sincope de sincronizare între nevoile reale ale administraţiei publice locale și prevederile legale” despre care se vorbește în document relevă faptul că „înţeleptul” Guvern a identificat nevoia de traseism și a decis că legea trebuie adaptată la nevoi. În aceeași logică, dacă aleșii simt la un moment dat nevoia să fure, s-ar putea remedia urgent sincopa de sincronizare dintre lege și exigenţele contextului penalo-politic, nu? Dincolo de toate aceste aberaţii, dezgustătoare cu adevărat sunt evidenta lipsă de scrupule care a dus la apariţia OUG și acest caracter temporar de abolire a legii, sentimentul frapant de „Săptămână a Nebunilor”, de dezmăţ administrativ, de bacanală anomică, de carnaval, de modificare a identităţii fără consecinţe legale. Efectul psihologic este și el riscant, aleșii locali ce nu doriseră să migreze fiind acum dispuși să o facă, pentru a nu pierde „fereastra de oportunitate” deschisă temporar. Parcă-i și văd pe unii consilieri locali mai săraci cu duhul înghesuindu-se să treacă la PSD precum octogenarele care se bulucesc să cumpere bormașini la ofertă: „Nu-mi trebuie, dar iau acuma, cât e promoţie, maică!”. Iar precedentul e periculos, fiindcă orice partid de guvernământ căruia i se face poftă de cărniţă proaspătă în post poate și el decreta, prin ordonanţă, propria perioadă de harţi.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe