Funcţionarea justiţiei şi schimbarea generaţiei politice

Sabin Drăgulin Publicat la: 24-02-2015

Campania electorală din acest an pentru alegerea noului președinte al României se desfășoară pe fondul unor tensiuni politice interne și internaţionale majore. Interesant este că cele două planuri sunt întrepătrunse. Criza din Ucraina a ajuns în atenţia SUA, iar raporturile geopolitice și geostrategice, precum și stabilitatea regiunii sunt influenţate de un flagel: corupţia.

Vorbim despre un fenomen ce a cuprins întregul spaţiu pe care cândva URSS îl domina în Europa și Asia. Problema care s-a pus odată cu schimbarea forţată a regulilor la nivel internaţional de către Federaţia Rusă în momentul atacării Ucrainei a fost aceea a modului în care noile democraţii europene integrate în UE și NATO vor respecta condiţiile impuse în tratatele de aderare. Concluzia analiștilor de la Washington a fost că regimurile politice din aceste ţări au permis, dezvoltat și apărat fenomenul corupţiei în ultimele aproape două decenii și jumătate.


Concentrându-ne pe cazul românesc, aceste concluzii s-au regăsit în ideile exprimate de Joe Biden la București, pe 21 mai 2014: „Corupţia reprezintă o altă formă de tiranie (…) Atunci când tribunalele și politicienii pot fi cumpăraţi, societatea poate fi manipulată din exterior”. De asemenea, în discursurile sale de la București (10-11 ianuarie 2014), Victoria Nuland a afirmat că „imixtiunea politicului în justiţie este îngrijorătoare… Statul de drept, lupta împotriva corupţiei, transparenţa, predictibilitatea sunt esenţiale pentru parteneriatul strategic dintre SUA și România”. Iar pe 2 octombrie 2014 doamna Nuland acuza statele din Europa Centrală și de Est: „Protejaţi parlamentarii corupţi, ignoraţi Parlamentul când vă convine. Cancerul corupţiei distruge visele celor care luptă pentru democraţie”. Și România este în această zonă.


În mod curios, în ultimul an, „lupta împotriva corupţiei”, care a fost pentru mulţi ani o formă goală de conţinut, a devenit brusc eficientă. O serie întreagă de politicieni aflaţi în spectrul politic au fost acuzaţi de către DNA de fapte de corupţie, dosare aflate de ani buni prin sertarele judecătoriilor au primit sentinţe definitive și irevocabile, iar contractele dubioase semnalate de presă în ultimele decenii au început să fie cercetate și să primească avize de urmărire.


Reacţia „beneficiarilor” acestor măsuri, care, după ani de impunitate, se văd în situaţia de a fi găzduiţi de plătitorii de taxe și impozite în pușcăriile patriei, a fost vehementă. Aceasta s-a exprimat fie prin presiunile politice menite să desfiinţeze DNA sau Agenţia Naţională de Integritate (ANI), fie prin intermediul mass-media, dorinţa cea mai de preţ a acestora fiind oprirea procesului de curăţire a mediilor infracţionale ce se regăsesc în acest moment în spaţiul politic, în administraţia publică și mediul de afaceri.


Ceea ce nu s-a înţeles este faptul că, indiferent cine va câștiga alegerile din noiembrie, acest proces nu mai poate fi oprit. România nu mai poate fi un sat fără câini, iar presiunile conjugate ale SUA și UE îl vor obliga chiar și pe candidatul stângii să îi părăsească pe „foștii tovarăși de drum”. Figurile baronilor actuali, care par de neclintit, se vor aduna în închisori, „lupii tineri” așteptând cu nerăbdare „reformarea clasei politice”, pentru a putea lua locul „monștrilor sacri” ai politicii românești.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe