Pierdut instituții. Găsit cetățean

Alexandru Gabor Publicat la: 24-02-2015


Alegerile prezidențiale au răsturnat datele din sondajele de opinie fără să avem mecanisme explicative intuitive. Competiția politică s-a schimbat fundamental la acest scrutin. Nu voi discuta semnificația votului din 16 noiembrie, nu voi specula nici asupra evoluțiilor ulterioare din politica românească. Scopul limitat al acestor rânduri privește doar echitatea și legalitatea competiției politice. Democrațiile folosesc instituții și reguli pentru a asigura legitimitatea alegerilor. Multe instituții au capotat la testul de stres al alegerilor și trebuie repuse pe șine cât mai curând.

Prima instituție incapacitată a fost Consiliul Național al Audio­vizualului. Televiziunile sunt sursa majoră de informare (și dezinformare) a cetățeanului, iar rolul lor în competiția politică a devenit copleșitor. Nu doar că timpii de antenă nu au fost egali pentru candidați, așa cum prevede legea, ci o serie întreagă de minciuni, omisiuni, manipulări și linșaje a decredibilizat actorii mass-media. Funcția de informare a fost preluată, pentru o parte a electoratului, de mediul online și rețelele sociale, unde au fost filtrate cele mai importante evenimente de pe agenda fiecărei zile. Presa – televiziunile, cu precădere – a pierdut rolul de „câine de pază” al democrației și a devenit „un câine de atac”, pentru a reaminti sintagma lui Peter Gross, observator consecvent al presei postcomuniste. E deplorabil că instituția CNA nu a reacționat la nici un derapaj mediatic.

În al doilea rând, Biroul Electoral Central a fost depășit de evenimente încă de la început. Listele de semnături au adunat peste șapte milioane de nume, însă unii candidați au obținut în primul tur doar câteva mii de voturi. Precondiția semnăturilor nu este doar nedemocratică, ci și imposibil de verificat, motiv pentru care legislația electorală trebuie rediscutată. Problemele votului în diaspora se datorează parțial și BEC-ului, pentru că decizia de a nu prelungi timpul de votare a privat mii de români de dreptul de a alege. Nu mai are sens să discutăm și rolul MAE.

Migrația primarilor, permisă prin OUG 55/2014, a avut menirea de a crea un avantaj competitiv pentru alianța aflată la putere. Singura instituție care ar fi avut capacitatea de a opri ordonanța suprarealistă, și anume Avocatul Poporului, a confirmat încă o dată propria-i emasculare, prin refuzul de a sesiza Curtea Consti­tuțională. Desigur că invocarea „neutralității” nu a convins pe nimeni, ba, mai mult, a iritat societatea civilă, presa și opoziția.

Multe alte instituții au funcționat departe de orizontul unei țări integrate euro-atlantic. Deficitul de legalitate și/sau legitimitate resimțit în aceste alegeri a fost însă contrabalansat de apariția Cetățeanului, de o prezență uluitoare la vot. Indivizi liberi și comunități informate au înțeles că democrația și statul de drept sunt în pericol. Speranța noastră trăiește sau moare împreună cu acest Cetățean Anonim.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe