Tinerii, literatura şi Junimea

Andrei Giurgia Publicat la: 12-03-2015

Din toamna anului trecut, Muzeul Literaturii Române Iași a redeschis Salonul de Literatură Junimea, un spaţiu adecvat pentru a promova și susţine tinerele talente literare.

Cu o lungă istorie și un impact pozitiv asupra diferitelor generaţii, actualul grup ţine pasul cu prezentul. „Is­toria acestui Salon este una lungă și complicată. Facem referire la perioada de după 1990. Știm cu toţii ce a însemnat Junimea încă de la înfiinţare. În primii doi‑trei ani, după reluarea activităţilor, am reușit să propunem o grupare numeroasă și semnificativă de tineri. Erau aproximativ 100. Veneau cu entuziasm. Aderau sub promisiunea că vor promova valoarea literară autentică, nefalsificată de vreo ideologie. Era o generaţie formată din Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Doris Mironescu. Între timp, tinerii s‑au consacrat și au ajuns nume importante în literatură”, precizează scriitorul Mirel Cană, coordonatorul acestui proiect.

Ședinţele de acum se desfășoară la Galeriile Pod Pogor, în fiecare miercuri seară. Un astfel de spaţiu este binevenit pentru tinerii de astăzi care doresc să se exprime și să fie ghidaţi cu privire la ceea ce aștern pe o foaie de hârtie. La întâlniri participă în jur de 30 de persoane.

Gustave Flaubert şi propria‑i estetică

La Salonul de Literatură Junimea se discută și despre teme de actualitate, dar de fie­care dată punctul final este literatura sub toate formele ei. Primul punct al discuţiei din cadrul primei întâlniri din acest an, de pildă, a făcut referire la atentatele teroriste din Franţa. Pornind de aici, s‑a ajuns la literatura franceză din secolul al XIX‑lea. Mai exact, la Madame Bovary a lui Gustave Flaubert. Discuţia s‑a purtat în jurul temei legate de autorii care au impus o estetică proprie, dar nu au fost înţeleși în epocă. Dialogul a fost constructiv și argumentat. „Cei de acum sunt a treia serie. Nu este o grupare numeroasă. Pare să nu mai fie posibil acest lucru. Se pare că și entuziasmul este mai temperat, dar s‑ar putea să fie prea devreme. Un cenaclu nu se formează ușor. Este nevoie de câţiva ani ca totul să prindă o formă. În ciuda acestor factori, ca o compensaţie, au apărut cel puţin cinci tineri foarte talentaţi. Vorbim despre prozatori și romancieri. Asta m‑a luat prin surprindere. Nu mă așteptam. Eram sceptic, având în vedere comportamentul generaţiilor de acum, care mie îmi sunt străine. Au alte motivaţii, preocupările sunt altele. Mă gândeam că nu o să reușească, dar m‑am înșelat”, a subliniat Mirel Cană.

Prozatoarea Ana Săndulescu a citit un fragment din romanul Anamneza. În mediul virtual, autoarea are o relaţie foarte bună cu cititorii, iar reacţiile venite din partea lor au contat de fie­care dată. Au urmat primele impresii ale celor prezenţi la Salon. S‑a discutat despre modelul epic, s‑a amintit de un sentiment de ușoară ostilitate și s‑a recunoscut că textul nu reprezintă o situaţie clasică.

Cum dezvăluim boala prin personaj

Al doilea fragment abordat va face parte din următorul roman, care se va numi Șantier. Prima întrebare adresată a fost legată de entuziasmul estetic. Lipsește oare acesta? Părerile au fost împărţite. „Cel de‑al doilea text propune o problematică a bolii. Am aflat că sunt bolnav; ce fac de acum înainte? Fiecare personaj din poveste se va dezvolta pe parcurs”, spune autoarea. Între cele două texte sunt diferenţe percepute și de membrii Salonului. „Există o doză de ironie chiar de la început. Cadavrele sunt aruncate unele peste altele ca la… Tetris. Mi se pare că este o detașare de subiect. Cred că boala poate fi privită în două chei: dramatică până la final sau comică”, a afirmat un participant. Autoarea transmite în puţine cuvinte frustrarea, ironia, nervozitatea sau agonia. „Criteriul principal este percepţia valorii. Se spunea că literatura va suferi niște mutaţii și se va îndepărta de criteriul clasic al valorii. Nu s‑a întâmplat asta. Încă suntem sub zodia valorii literare în definiţi­ile consacrate în mediul cultural academic vest‑european. Percep­ţia artei stă încă sub semnul esteticului. Tinerii din cenaclu sunt încă preocupaţi să definească propria practică literară sub specia unităţii și profunzimii viziunii despre lume”, a spus scriitorul Mirel Cană.

Intenţia organizatorilor este ca la vară să editeze o antologie cu cele mai bune texte pentru a pune în evidenţă valoarea noii generaţii de scriitori.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe