Cărţile bune și-au dat întâlnire la Iași

Andrei Giurgia Publicat la: 26-03-2015

Librex, Târgul de Carte, Artă și Muzică cel mai longeviv din România, și-a consumat cea de-a XXIII-a ediţie în perioada 11-15 martie 2015, în cadrul complexului Palas Mall din Iași. De-a lungul anilor, organizatorii și-au propus să vină cu oferte cât mai bogate de carte și evenimente. Numărul mare de vizitatori ai fiecărei ediţii face ca Librex să fie un punct de reper pentru producătorii și consumatorii de carte din România.

Ediţia de anul acesta a adus câteva premiere pentru târgul de carte de la Iași, pe lângă cele peste 300 de evenimente culturale: lansări de carte, întâlniri cu autorii, momente artistice sau recitaluri de poezie pe acordurile muzicii folk. „Avem cel mai mare număr de participanţi din toate ediţiile de până acum. Anul acesta am avut 171. Unele ediţii ale târgului Gaudeamus de la București au avut sub 200 de participanţi. De anul acesta am introdus în programul târgului Conferinţele Librex. Întâlnirile au fost centrate pe niște teme de interes deosebit și au fost susţinute de niște persoane reprezentative pentru domeniile din care sunt aceste teme”, a subliniat Petru Radu, organizatorul Librex și manager Sedcom Libris.

 

Istoria Librex

Istoria acestui târg de carte s-a scris frumos și constructiv în fiecare an. De la un salon de literatură, a ajuns unul dintre cele mai apreciate și așteptate evenimente culturale anuale. „La prima ediţie au fost în jur de 15 edituri, într-un spaţiu închis, cu cărţile prezentate în vitrine. La vremea respectivă nu se numea târg de carte, ci salon de carte. Ulterior, raportându-ne la ce se făcea în alte părţi, am mers pe alte formule. Prima variantă mai complexă a fost cea de la Teatrul Luceafărul. A urmat o perioadă când târgul de carte s-a desfășurat în Sala Pașilor Pierduţi a Universităţii „Al.I. Cuza”. După câteva ediţii, ne-am mutat la Palatul Culturii, unde spaţiul era mult mai generos. De doi ani de zile, acest târg de carte se desfășoară la Palas Mall, iar publicul este mai numeros de la o ediţie la alta”, ne-a declarat domnul Petru Radu.

 

Adrian Cioroianu: „Istoria nu trebuie să judece”

Dintre invitaţii speciali care au susţinut conferinţe, îi amintim pe scriitorul Eugen Uricaru (Scrisul și cititul), medicul și scriitorul Nicolae Bacalbașa (Marea trăncăneală, nevoia de literatură), medicul Cătălin Pricop (Cartea medicală – o necesitate în epoca Google?) și istoricul Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea din București, care le-a vorbit celor prezenţi la târg despre istoria ca joc al minţii. „Istoria este o disciplină de care se bucură foarte mulţi dintre români. Eu nu cred că istoria este o știinţă și nu sunt foarte original spunând acest lucru. Unul dintre marii noștri istorici, din păcate foarte puţin citit astăzi, A.D. Xenopol, spunea că istoria nu este precum fizica, matematica sau chimia. Istoria este savantă. Istoricul trebuie să aplice mijloace știinţifice în cercetare. Istoria nu trebuie să judece. Ceea ce facem noi este o poveste savantă, o disciplină”, a susţinut acesta.

 

Dolhasca şi Emil Brumaru

Un alt eveniment din agenda de anul acesta a fost și proiecţia filmului documentar Zidul lui J.O., realizat de Matei Bejenaru. Personajul central al producţiei este poetul Emil Brumaru. Timp de zece zile, acesta a fost urmărit în ritmul vieţii cotidiene, iar momentele emoţionante nu lipsesc. După 39 de ani, poetul s-a întors la Dolhasca și a vizitat casa în care a locuit și scris o parte însemnată a operei sale. Filmările au avut loc în vara anului 2014. Zidul lui J.O. este un proiect al Muzeului Literaturii Române Iași și al Centrului de Fotografie Contemporană.

 

Premiul „Otilia Cazimir” pentru Adenium

Grupul Editorial Adenium, care susţine revista Timpul, s-a prezentat la ediţia de anul acesta a târgului cu o serie de evenimente având ca ţintă toate categoriile de vârstă. Acestea au fost structurate în patru zile tematice.

Educaţia a ocupat un loc important prin lansările cărţilor semnate de Cezar Zaharia și Daniela Zaharia (Literatura modernistă. Abordări sintetice pentru performanţă școlară) și Genoveva Farcaș, Marcela Gorgan, Daniela Palaga și Elena Tudose (Matematica pe înţelesul școlarilor. Metode de rezolvare a exerciţiilor și problemelor de matematică – aplicaţii pentru elevii claselor a III-a și a IV-a). La finalul întâlnirii, autorii au participat la o masă rotundă, în cadrul căreia a fost pusă în discuţie utilitatea materialelor auxiliare în procesul de învăţare.

Ziua Colloquium a inclus lansarea celui mai recent volum din această colecţie, Utopia. Imaginarul social între proiecţie și realitate, semnat de Teodora Prelipcean. Ziua s-a încheiat cu lansarea volumului Pe contrasens cu favorita președintelui. Cronica unei campanii, semnat de Liviu Brătescu.

Ziua destinată copiilor le-a oferit ocazia tinerilor cititori să participe la un spectacol realizat după volumul Anotimpurile (autor Aurora Georgescu) și să ia cunoștinţă de noile titluri din colecţia „O inimă de Broscuţă” semnate de Gheorghe Vîrtosu. În aceeași zi au fost lansate două volume noi de benzi desenate apărute în colecţia BD Junior: Povești (adaptare după Ion Creangă) și Castelul din Carpaţi (adaptare după romanul cu același nume al lui Jules Verne). În ultima zi de Librex, Adenium a organizat o întâlnire cu protosinghelul Teodosie Paraschiv, autorul celei mai recente apariţii din colecţia „Christia”: Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu.

Anul acesta, juriul de la Librex a decis ca premiul „Otilia Cazimir” pentru literatura pentru copii și tineret să fie acordat Editurii Adenium. „Consider că această distincţie reprezintă în primul rând un semn al potenţialului excepţional pe care îl înregistrează literatura română de profil, dar care nu este exploatat destul. Ne bucurăm că noi, Adenium, am reușit să atingem note neatinse încă în ceea ce privește originalitatea operelor noastre (mă refer la Colecţia BD Junior, de transpunere în benzi desenate a clasicilor români și universali, precum și la inedita colecţie de povești pentru toate vârstele O inimă de Broscuţă, semnată de Gheorghe Vîrtosu, care se va reflecta atât în filmul animat, cât și pe scenele teatrelor din ţară și din afara ei). Ne bucurăm și pentru că am obţinut acest premiu promovând autori români”, a declarat Adriana Nazarciuc, directorul editurii.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe